ICOM
español

 

Consiliul International al Muzeelor
Comitetul Naţional Român ICOM

 

noutăţi
home
ce este icom
cum deveniţi membru icom
comitetele internationale ale icom
organizaţii afiliate la icom
avantaje membri individuali
avantaje membri institutionali
statut
membri individuali
membri instituţionali
contact

Capitolul I. Denumirea, natura juridică, sediul şi durata organizaţiei  

Art. 1. – Comitetul Naţional Român ICOM, denumit, în continuare, „Comitetul“ este persoană juridică română de drept privat, cu scop nepatrimonial, organizaţie neguvernamentală a specialiştilor din domeniul muzeelor şi al muzeologiei, înfiinţată în scopul promovării intereselor muzeelor din România şi al muzeografiei naţionale.

Art. 2. – Comitetul este parte a Consiliului Internaţional al Muzeelor (ICOM), denumit, în continuare, „ICOM“ cu sediul în 1, rue Miollis, Maison de l'UNESCO, 75732 Paris, Franţa, toţi membrii Comitetului fiind, deopotrivă, membri ai ICOM.

Art. 3. – (1) Comitetul recunoaşte şi respectă Statutul ICOM.

(2) Prevederile prezentului Statut nu pot să contravină prevederilor Statutului ICOM.

Art. 4. – Cea mai recentă formă a Statutului ICOM este anexată, în traducere în limba română, şi face parte integrantă din prezentul Statut.

Art. 5. – Denumirea Comitetului va fi înscrisă in toate documentele şi actele emise de către acesta, la care se adaugă adresa sediului social şi dacă este cazul, contul bancar şi codul fiscal.

Art. 6. - Comitetul are sediul în localul Centrului pentru Formare, Educatie Permanenta si Management in Domeniul Culturii, din Cal. Dorobanþilor nr. 99A, sect. 1, 010561 Bucureºti; telefon: (021)2300837: fax: (021)2302194; email: [email protected]

Art. 7. – Comitetul va funcţiona pe termen nelimitat, dizolvarea şi lichidarea sa făcându-se în condiţiile legii, ale Statutului ICOM şi ale prezentului statut.

 

Capitolul II. Scopul şi obiectivele Comitetului

 

Art. 8. – Scopul şi obiectivele Comitetului sunt cele ale ICOM.

Art. 9. – Pe lângă obiectivele ICOM, Comitetul are şi obiective proprii, între care, cele mai importante sunt:

a) promovarea cooperării, asistenţei mutuale şi a schimbului de informaţii între membrii săi individuali şi instituţionali;

b) promovarea punerii în valoare a patrimoniului cultural din România, prin intermediul muzeelor şi al activităţii muzeologilor şi al celorlalţi specialişti consacraţi activităţii muzeelor;

c) contribuirea la realizarea programelor ICOM, atât în România, cât şi în străinătate;

d) reprezentarea intereselor membrilor săi în raport cu Secretariatul şi cu celelalte organisme ale ICOM.

Art. 10. – Comitetul respectă prevederile Codului de deontologie profesională al ICOM.

 

Capitolul III. Patrimoniul

 

Art. 11. – Patrimoniul existent al Comitetului poate fi completat cu bunuri mobile şi imobile, mijloace băneşti, titluri de valoare provenite din cotizaţiile membrilor, donaţii, legate, subvenţii, sponsorizări, finanţare pentru proiecte în acord cu statutul Comitetului şi alte fonduri primite de la persoane fizice sau juridice din ţară sau străinătate, resurse obţinute de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, dobânzi şi dividende rezultate din plasarea sumelor disponibile în condiţiile legii, precum şi din alte surse prevăzute de lege; donaţiile sau legatele pot fi sume de bani, bunuri, drepturi de autor, acţiuni, titluri de valoare sau alte drepturi.

Art. 12. – Donaţiile şi legatele pot fi necondiţionate sau condiţionate pentru realizarea unui scop, dacă acesta este în concordanţă cu scopul şi activitatea Comitetului, care poate refuza orice donaţie sau legat oferite în termeni incceptabili sau care contravin prevederilor prezentului statut.

Art. 13. – Pentru donaţiile sau legatele condiţionate şi acceptate în condiţiile precizate în prezentul statut sau pentru cele cu destinaţie specificată în actul de donaţie, donatorul va putea lua cunoştinţă de modul în care a fost utilizată donaţia sa, Comitetul punându-i la dispoziţie un raport.

 

Capitolul IV. Membrii Comitetului

 

Art. 14. – Comitetul este constituit din totalitatea membrilor instituţionali ai ICOM care sunt persoane juridice române şi din totalitatea membrilor individuali, binefăcători şi de onoare ai ICOM care sunt cetăţeni români.

Art. 15. – În mod excepţional, poate dobândi calitatea de membru al Comitetului şi acea persoană fizică a cărei activitate în domeniul stabilit de Statutul ICOM este legată de România, chiar dacă nu este cetăţean român.

Art. 16. – Prin excepţie, Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor, ca organism de specialitate al administraţiei centrale de stat, poate fi membru instituţional al Comitetului, cu condiţia îndeplinirii îndatoririlor statutare ce revin membrilor Comitetului.

Art. 17. – Calitatea de membru al Consiliului se obţine drept urmare a acordului exprimat de Biroul executiv al Comitetului, în condiţiile stabilite de Statutul ICOM.

Art. 18. – Calitatea de membru al ICOM se pierde în condiţiile precizate în Statutul Consiliului şi atrage, după sine, pierderea calităţii de membru al Comitetului.

 

Capitolul V. Conducere, administrare şi control

 

Art. 19. – Organele de conducere, administrare şi control ale Comitetului sunt Adunarea Generală şi Biroul Executiv .

Art. 20. – Adunarea Generală este organul suprem de conducere al Comitetului şi este formată din toţi membrii Comitetului.

Art. 21. – Adunarea Generală se întruneşte, anual, în şedinţă ordinară, urmând ca, de fiecare dată când este necesar, să se convoace şedinţa extraordinară.

Art. 22. – (1) Convocarea Adunării Generale se face de către Preşedintele Comitetului – în numele Biroului Executiv –, care va stabili data exactă, locul de desfăşurare şi ordinea de zi a şedinţei.

(2) Convocarea se face în scris, prin poştă electronică, fax sau scrisoare, cu cel puţin 14 zile înainte de data adunării, cu excepţia şedinţei de alegeri, care se anunţă cu cel puţin 28 de zile înainte de data adunării şi va fi însoţită de ordinea de zi a şedinţei.

(3) Convocarea Adunării Generale extraordinare se poate face de către jumătate plus unu din totalul membrilor sau la cererea Biroului Executiv; convocarea se va face cu cel puţin 3 zile înainte de data adunării, prin orice mijloc de comunicare, precizându-se ordinea de zi.

Art. 24. – (1) Adunarea Generală este statutar constituită dacă sunt reprezentaţi cel puţin două treimi din totalul membrilor săi, indiferent dacă aceşti membri sunt individuali, instituţionali, binefăcători sau de onoare şi adoptă hotărâri cu votul a jumătate plus unu din membrii prezenţi.

(2) În cazul în care, la prima convocare, Adunarea Generală nu este statutară, a doua convocare va fi organizată in decurs de două săptămâni, cu respectarea prevederilor prezentului statut, şi va fi considerată validă, indiferent de numărul membrilor prezenţi; hotărârile vor fi adoptate cu jumătate plus unu din totalul membrilor prezenţi, oricare ar fi numărul acestora.

(3) Hotărârile de modificare a statutului, dizolvare şi lichidare se vor lua în prezenţa a cel puţin două treimi din totalul membrilor, cu votul a două treimi din totalul membrilor Adunării Generale a Comitetului.

Art. 25. – (1) Membrii Adunării Generale pot delega dreptul de vot către un alt membru, prin procură scrisă, care se va anexa la procesul verbal al şedinţei.

(2) Un membru al Adunării Generale nu poate primi mai mult de trei procuri.

(3) Un membru care nu şi-a achitat obligaţiile financiare la zi nu are drept de vot.

Art. 26. – (1) Hotărârile Adunării Generale se consemnează într-un proces verbal al şedinţei şi se difuzează tuturor membrilor Adunării Generale în termen de 15 zile calendaristice.

(2) Întocmirea şi distribuirea procesului verbal cade în sarcina Biroului Executiv.

Art. 27. – (1) Adunarea Generală are următoarele atribuţii:

  • modifică statutul Comitetului;
  • aprobă strategia si programul propuse de Biroul Executiv;
  • aprobă orice alt act intern de organizare a Comitetului;
  • alege şi revocă membrii Biroului Executiv;
  • aprobă bugetul anual şi execuţia bugetară din anul anterior, pe baza fundamentării Biroului Executiv;
  • stabileşte cuantumul contribuţiei anuale pentru funcţionarea Comitetului şi aprobă raportul Biroului Executiv, inclusiv, pe cel al trezorierului, dând descărcare de gestiune pentru perioada analizată;
  • hotărăşte înfiinţarea de grupuri de lucru, precum şi afilierea la federaţii şi confederaţii ale unor organizaţii neguvernamentale;
  • aprobă dizolvarea Comitetului şi numeşte lichidatorii şi stabileşte destinaţia bunurilor la dizolvare;
  • îndeplineşte, în vederea atingerii scopului Comitetului, orice alte activităţi neinterzise de prezentul statut sau de lege.

(2) Adunarea Generală poate delega o parte din atribuţii către Biroul Executiv.

Art. 28. – (1) În Adunarea Generală, deciziile se iau prin vot deschis, cu excepţia cazurilor în care adunarea generală hotărăşte, prin vot deschis, altfel şi a alegerii Biroului Executiv, care se face prin vot secret.

(2) Pentru oricare problemă, fiecare membru al Comitetului are dreptul la câte un vot.

Art. 29. – (1) Adunarea Generală anuală include pe ordinea de zi, obligatoriu, dezbaterea a cel puţin trei documente:

  • raportul anual de activitate al Comitetului, elaborat de Biroul Executiv;
  • bilanţul financiar, prezentat de trezorier;
  • programul de activitate pentru următorul an, prezentat de Biroul Executiv.

(2) Adunarea Generală de alegeri va cuprinde dezbaterea documentelor corespunzătoare întregului mandat al Biroului executiv.

Art. 30. – (1) Biroul Executiv este organul de conducere curentă a Comitetului şi este alcătuit din cinci persoane: preşedintele, vicepreşedintele, secretarul, trezorierul şi un membru.

(2) Mandatul Biroului Executiv al Comitetului este de trei ani.

(3) În afară de prevederile din Statutul ICOM, Biroul Executiv al Comitetului mai are şi următoarele atribuţii:

a) asigură aducerea la îndeplinire a scopurilor Comitetului, astfel cum sunt prevăzute în prezentul statut şi aplică strategia şi programul Comitetului, astfel cum sunt stabilite de Adunarea Generală;

b) organizează convocarea Adunării Generale şi pregăteşte agenda acesteia;

c) supune aprobării Adunării Generale rapoarte de activitate, proiectul de buget si execuţia bugetară;

d) hotărăşte angajarea patrimoniului Comitetului şi dă socoteală de actele sale în faţa Adunării Generale;

e) aprobă acceptarea donaţiilor şi legatelor condiţionate;

f) stabileşte grila de salarizare a personalului încadrat cu contract de muncă şi nivelul remuneraţiei colaboratorilor;

g) îndeplineşte atribuţiile stabilite de către Adunarea Generală;

h) transmite şi aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Executiv al ICOM şi urmăreşte aplicare lor.

(4) În îndeplinirea atribuţiilor sale, Biroul Executiv va putea folosi şi personal remunerat, in condiţiile stabilite de Adunarea Generală.

(5) Biroul executiv se întruneşte de două ori pe an – din care, o dată, în pregătirea adunării generale – şi ori de câte ori mai este nevoie.

Art. 31. – (1) Biroul Executiv al Comitetului este ales cu prilejul şedinţei ordinare a Adunării Generale, o dată la trei ani.

(2) Candidaţii pentru funcţiile din Biroul Executiv al Comitetului trebuie să prezinte o scrisoare prin care să îşi exprime dorinţa de a candida pentru Biroul Executiv, un curriculum vitae şi un program de activitate pentru viitorul mandat.

(3) Candidaturile sunt validate de Biroul Executiv, cu respectarea prevederilor Statutului ICOM privind incompatibilităţile; pot fi candidaţi, atât membrii individuali, cât şi salariaţi ai membrilor instituţionali.

(4) Pe toate buletinele de vot se înscriu numele candidaţilor, pentru fiecare funcţie în parte, în ordine alfabetică; pentru a fi validat, fiecare buletin de vot trebuie să includă cinci persoane votate: câte o persoană votată, pentru fiecare funcţie în parte.

(5) Fiecare participant la alegeri primeşte un număr de buletin de vot corespunzător numărului de voturi la care are dreptul.

(6) Sunt declaraţi câştigători acei candidaţi care obţin cel mai mare număr de voturi din totalul voturilor validate.

(7) În caz de balotaj, votul se repetă numai pentru candidaţii în cauză, până în momentul în care unul dintre candidaţi obţine majoritatea relativă a voturilor.

(8) În caz de vacanţă pentru unul dintre locurile din Biroul Executiv se organizează adunare generală pentru alegeri, pentru acel loc, în termen de cel mult 6 luni de la momentul eliberării locului în cauză; mandatul celui ales în acest caz se încheie odată cu mandatul întregului Birou Executiv.

(9) O persoană poate fi aleasă pentru acelaşi loc în Biroul Executiv pentru cel mult două mandate; cele două mandate pot fi şi consecutive.

Art. 32. – Preşedintele Comitetului reprezintă Comitetul în relaţiile cu terţii şi în acţiunile in justiţie, prezidează şedinţele Biroului Executiv, îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Adunarea Generală în sarcina sa şi exercită întreaga sa autoritate şi competenţă pentru a determina înfăptuirea scopurilor Comitetului.

Art. 33. – Preşedintele poate delega puterile sale, pentru anumite perioade de timp, vicepreşedintelui sau secretarului Comitetului, precizând, în scris, sfera, durata şi limitele competenţelor, răspunzând solidar de actele şi faptele mandatarului său.

 

Capitolul VI. Gestiunea Comitetului

 

Art. 34. – (1) Gestiunea Comitetului se ţine în conformitate cu legislaţia în vigoare.

(2) Exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie.

Art. 35. – Comitetul poate avea conturi în lei şi în valută, în condiţiile legii.

Art. 36. – Operaţiunile financiare ale Comitetului se vor putea face numai cu semnătura trezorierului şi, când este cazul, şi a preşedintelui Comitetului.

Art. 37. – (1) Trezorierul face recomandări Biroului Executiv şi Adunării Generale pentru gestionarea eficientă a fondurilor Comitetutului.

(2) După achitarea tuturor obligaţiilor financiare ale Comitetului, trezorierul va lua măsurile necesare pentru prezervarea fondurilor rămase, prin constituirea de depozite garantate în condiţiile legii, achiziţia de titluri de stat sau alte modalităţi similare.

(3) Se interzice angajarea fondurilor Comitetului în activităţi financiare riscante, cum sunt tranzacţiile bursiere sau pe piaţa secundară de capital şi investiţiile financiare negarantate.

 

Capitolul VII. Dispoziţii finale

 

Art. 38. – (1) Dizolvarea şi lichidarea Comitetului se pot face în situaţiile prevăzute de lege.

(2) Trecerea patrimoniului rezultat după lichidare, către o persoană juridică nonprofit, având un obiect de activitate apropiat de cel al Comitetului, se decide de către Adunarea Generală prin votul majorităţii simple a membrilor prezenţi.

Art. 39. – Modificările şi completările prezentului statut se fac prin hotărâri ale Adunării Generale, în condiţiile legii şi ale prezentului statut.

Art. 40. – Prevederile prezentului statut se completează cu cele ale Statutului ICOM şi cu normele legale imperative cuprinse în legislaţia în vigoare.

 

A N E X Ă

STATUTUL

Consiliului Internaţional al Muzeelor

adoptat de a 16-a Adunare Generală a ICOM (la Haga, Olanda, la 5 septembrie 1989) şi modificat de a 18-a Adunare Generală a ICOM (la Stavanger, Norvegia, la 7 iulie 1995) şi de a 20-a Adunare Generală a ICOM

(la Barcelona , Spania, la 6 iulie 2001)

 

Articolul 1. Denumirea şi statutul legal

1. Consiliul Internaţional al Muzeelor (ICOM) este organizaţia internaţională neguvernamentală a muzeelor şi a profesioniştilor din domeniul muzeelor, înfiinţată în vederea promovării intereselor muzeologiei şi al celorlalte discipline interesate de administrarea muzeelor şi de activităţile din muzee.

2. ICOM este alcătuit din membrii săi, care acţionează, în comun, în cadrul comitetelor naţionale şi internaţionale, ca şi în cel al organizaţiilor afiliate şi regionale; el este asistat de un Secretariat propriu.

3. Sediul ICOM şi al Secretariatului său este situat într-un loc fixat, cu aprobarea UNESCO, de către Adunarea Generală. ICOM întreprinde demersurile necesare şi potrivite pentru a beneficia de privilegiile şi avantajele pe care le oferă legislaţia din ţara unde este situat sediul său şi al secretariatului său.

Articolul 2. Definiţii

1. Muzeul este o instituţie permanentă, fără scop lucrativ, aflată în serviciul societăţii şi al dezvoltării sale, deschisă publicului şi care face cercetări cu privire la mărturiile materiale legate de om şi de mediul său, le achiziţionează, le conservă, şi, mai ales, le expune, în scopul studiului, al educaţiei şi al delectării.

(a) Definiţia de mai sus a muzeului trebuie să fie aplicată fără nici un fel de limitare care ar rezulta din natura autorităţii tutelare, a statutului teritorial, a sistemului de funcţionare sau a orientării colecţiilor instituţiei în cauză.

(b) În afara „muzeelor“, aşa cum au fost ele definite, mai sunt acceptate ca răspunzând definiţiei:

(i) siturile şi monumentele naturale, arheologice şi etnografice, ca şi siturile şi monumentele istorice care au caracter de muzeu, prin activităţile lor de achiziţionare, conservare şi comunicare a mărturiilor materiale ale oamenilor şi ale mediului lor;

(ii) instituţiile care conservă colecţii şi care prezintă specimene vii de plante şi animale, cum sunt grădinile botanice şi zoologice, acvariile şi vivariile;

(iii) centrele ştiinţifice şi planetariile;

(iv) institutele de conservare şi galeriile de expoziţii nelucrative care depind de biblioteci şi de centre de arhive;

(v) parcurile şi rezervaţiile naturale;

(vi) organizaţiile internaţionale, naţionale, regionale sau locale ale muzeelor, ministerele, departamentele sau agenţiile publice responsabile pentru muzee, aşa după cum sunt definite în acest articol, mai sus;

(vii) instituţiile sau organizaţiile fără scop lucrativ care derulează activităţi de cercetare, de educaţie, de formare, de documentare şi de alte tipuri, legate de activitatea muzeelor sau de muzeologie;

(viii) centrele culturale şi orice alte entităţi care facilitează prezervarea, continuitatea şi administrarea resurselor de patrimoniu tangibil sau intangibil (patrimoniu viu şi activitate creatoare numerică)

(ix) orice altă instituţie despre care Consiliul Executiv, cu avizul Comitetului Consultativ, consideră că are unele sau toate caracteristicile unui muzeu sau pe ale unei instituţii care sprijină muzeele şi personalul profesional al muzeelor prin cercetare, educaţie şi pregătire muzeografică.

2. Prin profesionişti din muzee se înţelege ansamblul personalului muzeelor sau instituţiilor care corespund definiţiei de la articolul 2 alin. (1) şi care au primit o pregătire specializată sau posedă o experienţă practică echivalentă în orice domeniu legat de administrarea şi activităţile dintr-un muzeu, precum şi persoane independente care respectă Codul ICOM de deontologie profesională şi care lucrează pentru muzee, aşa cum acestea sunt definite mai sus, în calitate de consilieri sau executanţi, excluzându-i pe aceia care promovează sau comercializează produse sau echipamente necesare muzeelor şi serviciilor lor.

3. Un membru al ICOM – persoană sau instituţie – este în regulă dacă a achitat cotizaţia anuală (şi orice datorii restante) până la 1 aprilie a anului pentru care a fost plătită cotizaţia.

4. O ţară este fie un stat autonom care este membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite sau ale uneia din agenţiile sale specializate sau al Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică, fie un stat care este parte a Curţii Internaţionale de Justiţie.

Articolul 3. Obiectivele şi puterile ICOM

1. Obiectivele ICOM sunt:

(a) să încurajeze şi să sprijine înfiinţarea, dezvoltarea şi administrarea profesională a muzeelor de orice tip;

(b) să facă mai bine cunoscute şi înţelese natura, funcţiile şi rolul muzeelor în serviciul societăţii şi al dezvoltării sale;

(c) să organizeze cooperarea şi întrajutorarea mutuală a muzeelor şi a membrilor profesiunii muzeale din diferitele ţări;

(d) să reprezinte, să apere şi să promoveze interesele tuturor profesioniştilor muzeelor;

(e) să facă să progreseze şi să disemineze cunoaşterea în domeniul muzeologiei şi al celorlalte discipline interesate de administrarea şi de activităţile muzeului.

2. Pentru a atinge aceste obiective, ICOM poate să întreprindă orice acţiune considerată drept legală, potrivită şi necesară pentru a-i permite îndeplinirea funcţiunilor sale.

Articolul 4 – Limbi oficiale

1. Limbile oficiale ale ICOM sunt engleza şi franceza; fiecare dintre ele are statut egal şi poate fi folosită de un membru al ICOM la oricare reuniune internaţională a ICOM.

2. Adunarea Generală poate adopta şi alte limbi oficiale, cu condiţia suportării costurilor de către membri.

Articolul 5 – Relaţii cu alte organizaţii

1. ICOM va lua toate măsurile necesare pentru stabilirea şi menţinerea unor relaţii de consultare şi asociere cu UNESCO. ICOM poate stabili, de asemenea, relaţii de comunicare şi de lucru cu alte organizaţii internaţionale (în primul rând, cu Consiliul Economic şi Social al Naţiunilor Unite – ECOSOC –, ICOMOS şi ICCROM) dacă va considera util acest lucru.

2. Reprezentanţii organizaţiilor internaţionale cu care ICOM a stabilit relaţii pot fi invitaţi la Adunările Generale ale ICOM.

3. La cererea expresă a Preşedintelui cu privire la stabilirea de relaţii cu o anumită organizaţie, Secretarul General trebuie să:

(a) negocieze aceste relaţii,

(b) să supună, spre aprobare, Consiliului Executiv şi Comitetului Consultativ termenii relaţiei care urmează să fie stabilite.

Articolul 6 – Categoriile de membri

1. Membrii ICOM sunt repartizaţi în următoarele categorii:

(a) membri individuali,

(b) membri instituţionali,

(c) membri binefăcători,

(d) membri de onoare.

(e) membri studenţi.

Admiterea persoanelor în diversele categorii de membri trebuie să fie făcută în conformitate cu prevederile articolului 7 (pentru membrii individuali, instituţionali, binefăcători şi studenţi) şi, respectiv, ale articolului 8 (pentru membrii de onoare)

2. Membri individuali pot fi:

(a) persoane care lucrează, cu normă întreagă sau parţială, ca personal muzeografic profesional, aşa cum acesta este definit în articolul 2 alin. (2) din prezentul Statut;

(b) foşti profesionişti ai muzeelor, aflaţi la pensie; sau

(c) alte persoane care, datorită experienţei lor profesionale sau datorită serviciilor profesionale aduse ICOM sau unui program al ICOM, ori unui Comitet Naţional sau Internaţional, pot fi socotiţi demni de a deveni membri ICOM, dar fără ca numărul acestora să poată depăşi 10% din efectivul unui Comitet Naţional.

3. Membri instituţionali pot fi muzee sau alte instituţii care corespund definiţiei muzeului din articolul 2 alin. (1), din prezentul Statut, sau organizaţii care reunesc muzee sau de care acestea depind.

4. Membri binefăcători pot fi persoane sau instituţii care sprijină ICOM şi obiectivele sale, prin prisma interesului acestora pentru muzee şi pentru cooperarea internaţională între muzee.

5. Membri de onoare pot fi persoane care au adus servicii excepţionale cauzei muzeelor pe plan internaţional sau ICOM.

6. Membri studenţi pot fi persoane admise în această categorie de membri de către un Comitet Naţional, potrivit regulilor stabilite de Consiliul Executiv. Membrii studenţi nu au drept de vot sau de a fi candidaţi pentru alegeri pentru nici una dintre funcţiile din cadrul ICOM.

Articolul 7 – Cereri pentru adeziune

1. Cu excepţia membrilor de onoare, toate persoanele sau instituţiile care doresc să devină membri ai ICOM trebuie să facă o cerere scrisă, potrivit regulilor aplicabile categoriei de membri vizate.

2. Cererile de adeziune pentru categoriile de membri individuali, instituţionali, binefăcători şi studenţi trebuie să fi transmise Secretarului General al ICOM sau Comitetului Naţional din ţara în care locuieşte solicitantul (în cazul în care un asemenea Comitet există). Cererile primite de Secretarul General vor fi transmise Comitetului Naţional interesat, acolo unde acesta există. Cererile care provin de la persoane care doresc să devină membri individuali, potrivit articolului 6 alin. (2) lit. (c), trebuie să fie însoţite de o recomandare care să sprijine cererea.

3. Comitetul Naţional interesat va examina toate cererile de adeziune şi la va accepta sau le va respinge numai în baza criteriilor stabilite de articolul 6 alin. (2), (3) şi (4) şi (6), fără nici un fel de discriminare, cu excepţia celei prevăzute la alin. (5) de al prezentul articol.

4. În eventualitatea în care nu există un Comitet Naţional în ţara în care se află rezidenţa permanentă a solicitantului, cererea este supusă Consiliului Executiv, care va decide.

5. În nici un caz, nu poate deveni membru al ICOM nici o persoană sau instituţie (inclusiv salariaţii săi) care face comerţ (cumpără sau vinde pentru a face profit) cu bunuri culturale, inclusiv opere de artă, specimene naturale şi ştiinţifice (originale sau reproduceri), potrivit legislaţiilor naţionale şi convenţiilor internaţionale aprobate. Nu pot deveni membri ICOM nici persoanele sau instituţiile angajate într-o activitate care poate cauza un conflict de interese cu apartenenţa la ICOM.

6. După acceptarea cererii de aderare şi din momentul confirmării primirii cotizaţiei anuale, de către Comitetul Naţional (sau de către Consiliul Executiv, după caz), membrul în cauză capătă dreptul exercitării drepturilor sale.

7. În cazul acceptării de noi membri de către un Comitet Naţional, numele acestor membri, precum şi copii ale formularelor de adeziune şi contravaloarea cotizaţiilor pentru anul în curs vor fi transmise Secretariatului ICOM, în cel mai scurt timp posibil.

8. Din momentul în care Secretariatul ICOM a primit detaliile privind cererea de admitere a unui nou membru, precum şi contravaloarea cotizaţiei pentru anul în curs, membrului în cauză i se va transmite, în cel mai scurt timp posibil, dovada calităţii sale de membru, precum şi orice alte servicii care sunt oferite şi celorlalţi membri.

9. Dacă o cerere de aderare la ICOM este respinsă de către un Comitet Naţional, candidatul se poate adresa Consiliului Executiv, care va examina această cerere. Asemenea solicitări vor fi adresate în scris Secretariatului General, care, înainte de a transmite problema spre decizie Consiliului Executiv, va încerca să afle informaţiile suplimentare care vor fi considerate a fi potrivite. Decizia Consiliului Executiv, în orice asemenea situaţie va fi finală şi fără drept de apel.

Articolul 8 – Membri de onoare

1. Titlul de membru de onoare poate fi acordat de către Adunarea Generală, la recomandarea tuturor membrilor Consiliului Executiv, unei persoane propuse de către Preşedintele unui Comitet Naţional, de cel al unui Comitet Internaţional sau de un membru al Consiliului Executiv. O asemenea nominalizare trebuie să fie însoţită de către o documentaţie care să sublinieze natura serviciilor excepţionale pentru care este propus titlul de membru de onoare.

2. Titlul de membru de onoare este acordat pe viaţă, aceşti membri netrebuind să mai plătească vreo cotizaţie. Numărul membrilor de onoare nu poate, în nici un moment, depăşi 20.

Articolul 9 – Pierderea calităţii de membru

1. Calitatea de membru individual sau instituţional al ICOM se pierde în unul din următoarele cazuri:

(a) membrul prezintă demisia sa scrisă;

(b) membrul care a fost înştiinţat în legătură cu nivelul cotizaţiei anuale pe care trebuie să o plătească, nu face acest lucru în termen de un an de la data fixată;

(c) membrul în cauză nu se mai poate bucura de calitatea de membru ICOM, ca urmare a schimbării statutului său profesional;

(d) Consiliul Executiv, acţionând la recomandarea unui Comitet Naţional sau Internaţional ori, în cazuri excepţionale, la iniţiativa sa, radiază membrul în cauză din evidenţe, ca urmare a existenţei unor motive serioase, legate de etica profesională sau pentru acte care sunt incompatibile cu obiectivele ICOM

Articolul 10 – Cotizaţiile anuale

1. Fiecare membru individual, instituţional sau binefăcător plăteşte o cotizaţie anuală, al cărei nivel este hotărât, anual, de către Consiliul Executiv, în conformitate cu prevederile articolului 22 alin. (1) lit. (g).

2. Cotizaţia anuală acoperă perioada unui an calendaristic (de la 1 ianuarie la 31 decembrie) şi trebuie să fie plătită, cel mai târziu la 1 aprilie din anul în curs, Comitetului Naţional căruia membrul îi aparţine sau, dacă un asemenea comitet nu există, Secretariatului.

Articolul 11 – Drepturile membrilor

1. Membrii individuali, instituţionali şi binefăcători aflaţi în regulă au dreptul:

(a) să asiste şi să participe la Conferinţa generală a ICOM;

(b) să asiste şi să participe la Adunarea Generală a ICOM;

(c) să participe la activităţile Comitetului Naţional al ţării lor de rezidenţă;

(d) să participe la activităţile unuia sau mai multor Comitete Internaţionale, la alegere;

(e) să primească buletinele sau alte publicaţii difuzate gratuit membrilor;

(f) să utilizeze resursele Centrului de Informaţii Muzeologice UNESCO-ICOM;

(g) să primească legitimaţia de membru ICOM şi vigneta anuală care dovedeşte achitarea cotizaţiei pentru anul calendaristic în curs (trei legitimaţii şi trei vignete, în cazul membrilor instituţionali).

2. Membrii individuali având cotizaţia plătită la zi pot candida pentru a fi aleşi:

(a) Preşedintele Comitetului Consultativ,

(b) Preşedintele ICOM sau membru al Consiliului Executiv,

(c) Preşedinte sau membru al Biroului Comitetului Naţional sau Internaţional al cărui membru votant este, potrivit prevederilor articolului 12 alin. (1) şi (2);

(d) Preşedinte sau membru al Biroului unei Organizaţii regionale al cărui membru este Comitetul său Naţional.

3. Membrii instituţionali având cotizaţia plătită la zi au dreptul să desemneze profesionişti ai muzeelor care să le reprezinte în Comitetele Naţionale şi Internaţionale ai căror membri sunt, ca şi la Conferinţele Generale şi la Adunările Generale. Aceşti reprezentanţi nu trebuie, în mod necesar, să fie membri individuali ai ICOM. Numele reprezentanţilor desemnaţi vor fi transmise Preşedinţilor Comitetelor interesate sau Secretarului General, după caz, printr-un document scris şi semnat de responsabilul instituţiei în cauză. Reprezentanţii desemnaţi de membrii instituţionali pot candida pentru a fi aleşi ca:

(a) Preşedinte al ICOM sau membru al Consiliului Executiv;

(b) Preşedinte sau membru al Biroului unui Comitet Naţional sau Internaţional a cărui instituţie este membru votant, potrivit prevederilor articolului 12 alin. (1) şi (2);

(c) Preşedinte sau membru al Biroului unei Organizaţii regionale a al cărui Comitet naţional este membru.

4. Membrii binefăcători nu pot ocupa nici o funcţie în ICOM.

5. Membrii de onoare sunt îndreptăţiţi să se bucure de toate drepturile şi privilegiile menţionate la alin. (1) al prezentului articol. Ei vor primi gratuit o legitimaţie de membru şi o vignetă anuală. Membrii de onoare nu pot ocupa nici o funcţie în cadrul ICOM.

Articolul 12 – Dreptul la vot

1. Fiecare membru individual sau instituţional al unui Comitet Naţional, având cotizaţia plătită la zi, dispune de un singur vot în cadrul Comitetului său. Dreptul de vot al unui membru instituţional nu poate fi exercitat decât de către un reprezentant desemnat de acel membru. Opiniile sau voturile care sunt aşteptate de la persoana în cauză nu vor angaja instituţia sau administraţia de care aceasta depinde.

2. Un membru individual sau instituţional, având cotizaţia plătită la zi, nu poate dispune decât de câte un vot în cadrul unui singur Comitet Internaţional. În momentul aderării la un Comitet Internaţional, un membru trebuie să precizeze dacă doreşte să aibă sau nu drept de vot în acel Comitet. Toate cererile pentru drept de vot în cadrul unui Comitet Internaţional vor fi transmise Secretarului General, care va certifica faptul că membrul în cauză nu deţine un drept de vot în vreun alt Comitet Internaţional. Dreptul la vot al unui membru instituţional va fi exercitat de către un reprezentant desemnat de către acel membru. Un membru individual sau instituţional având drept de vot în cadrul unui Comitet Internaţional, care nu poate asista la reuniunea acelui Comitet, poate oferi, pentru acea reuniune, o procură pentru un alt membru votant al Comitetului.

3. Un membru individual sau instituţional, având cotizaţia plătită la zi, dispune de un singur vot în cadrul Conferinţei Generale a ICOM. Dreptul la vot al unui membru instituţional nu poate fi exercitat decât pentru un reprezentant desemnat de către acel membru. Orice participant înscris la acea Conferinţă nu poate dispune de mai mult de un vot.

4. Dreptul la vot al membrilor individuali şi instituţionali la Adunarea Generală este reglementat de articolul 19 alin. (6) şi, în ceea ce priveşte alegerea Consiliului Executiv, de articolul 27.

5. Membrii binefăcători şi membrii de onoare nu sunt abilitaţi să voteze altfel decât cu titlu individual, ca participant înscris la Conferinţa Generală a ICOM.

Articolul 13 – Elementele componente ale ICOM

1. Elementele componente ale ICOM sunt următoarele:

(a) Comitetele Naţionale,

(b) Organizaţiile regionale,

(c) Corespondenţi Naţionali,

(d) Comitetele Internaţionale,

(e) Organizaţiile Afiliate,

(f) Adunarea Generală,

(g) Conferinţa Generală,

(h) Comitetul Consultativ,

(i) Consiliul Executiv,

(j) Secretariatul,

(k) Centrul de Informaţii Muzeologice UNESCO-ICOM,

(l) Fundaţia ICOM.

Articolul 14 – Comitetele Naţionale

1. Comitetele Naţionale sunt organele fundamentale ale ICOM şi constituie principalele instrumente de comunicare între ICOM şi membrii săi. Comitetul Naţional va asigura administrarea intereselor ICOM din ţara sa, va reprezenta interesele membrilor săi în cadrul ICOM, mai ales, pentru problemele profesionale care preocupă Comitetul Naţional, şi va contribui la realizarea programelor ICOM.

2. Comitetul Naţional reprezintă mijlocul de comunicare între membri şi sediul ICOM. Principalele sale responsabilităţi sunt următoarele:

(a) promovarea aderării la ICOM a profesioniştilor din muzee şi a muzeelor din ţară;

(b) furnizarea de avize Comitetului Consultativ, Consiliului Executiv şi Secretarului General, cu privire la orice problemă relevantă legată de ICOM şi de programele sale;

(c) deciderea cu privire la aderarea membrilor individuali, instituţionali şi binefăcători la ICOM şi transmiterea adeziunilor la Secretariat;

(d) numirea membrilor votanţi pentru alegerea membrilor Consiliului Executiv şi pentru voturile din timpul Adunării Generale;

(e) transmiterea unui raport anual cu privire la activităţile sale din timpul anului calendaristic precedent, către Consiliul Executiv şi către Comitetul consultativ

(f) colectarea cotizaţiilor anuale în numele ICOM şi transmiterea acestora Secretariatului.

3. Un Comitet Naţional este alcătuit din toţi membrii ICOM rezidenţi în acea ţară în care Consiliul Executiv a creat acel comitet. El adoptă propriul său regulament, care nu poate intra în contradicţie cu modelul de regulament pentru Comitetele Naţionale, stipulat de prezentul Statut.

4. Dacă un membru individual locuieşte într-o ţară în care nu există Comitet Naţional, acel membru poate să se afilieze la Comitetul Naţional al unei alte ţări, cu asentimentul acestuia şi cu aprobarea Consiliului Executiv, şi să participe la activităţile acelui Comitet, ca şi cum ar fi rezident al acelei ţări. Afilierea acestui membru va lua sfârşit, automat, dacă numărul membrilor ICOM din ţara sa de rezidenţă se ridică la cinci.

5. Un Comitet Naţional poate fi creat de către Consiliul Executiv în oricare ţară, după primirea, de către Secretarul General, a unei cereri scrise, semnate de către cel puţin cinci membri individuali sau instituţionali ai ICOM rezidenţi în acea ţară.

6. La primirea unei asemenea cereri, Secretarul General va informa toţi membrii ICOM rezidenţi în acea ţară şi îi va invita să îi transmită comentariile lor, în termen de 30 de zile. Secretarul General va transmite cererea, împreună cu toate posibilele comentarii ale membrilor ICOM rezidenţi acea ţară, Consiliului Executiv, în vederea luării unei hotărâri.

7. În cazul în care Consiliul Executiv decide să înfiinţeze un Comitet Naţional, Secretarul General va informa toţi membrii rezidenţi în acea ţară cu privire la această decizie şi va desemna pe unul dintre membri să organizeze şi să prezideze prima reuniune a Comitetului, în cursul căreia vor fi aleşi Preşedintele şi membrii Biroului Executiv şi va fi adoptat un regulament.

8. Preşedintele ales la prima reuniune va transmite Secretarului Generală, în cel mai scurt timp posibil, procesul verbal al acestei reuniuni, însoţit de o copie a regulamentului şi de numele şi adresele membrilor Biroului Executiv.

9. În cazul în care într-o ţară nu există, deja, Comitet Naţional, o asociaţie reprezentând, la nivel naţional, muzeele şi pe profesioniştii muzeelor din acea ţară poate, dacă adresează o cerere scrisă Secretarului General, să primească, din partea Consiliului Executiv, autorizaţia de a se constitui în Comitet Naţional al ICOM în acea ţară. O asemenea autorizaţie nu este acordată decât dacă a fost demonstrat faptul că o importantă parte a membrilor acestei asociaţii sunt, de asemenea, membri ai ICOM şi că regulamentul săi nu este în contradicţie cu Statutul ICOM şi cu modelul de regulament al Comitetelor Naţionale, stabilit prin prezentul Statut.

10. Fiecare Comitet Naţional alege propriul său Preşedinte, ca şi un Birou Executiv format din cel puţin patru membri (inclusiv Preşedintele). Nici o persoană nu poate fi membru ordinar al Biroului Executiv pentru o perioadă neîntreruptă mai mare de şase ani, cu excepţia cazului în care este aleasă, consecutiv, ca Preşedinte sau Vicepreşedinte. Preşedintele şi Vicepreşedintele nu pot rămâne în funcţie pentru o perioadă mai lungă de şase ani.

11. Cu cel puţin şase săptămâni înainte de data reuniunii anuale, Preşedintele fiecărui Comitet Naţional trebuie să transmită Secretarului General un exemplar din raportul său de activitate pentru anul precedent, pentru ca acesta să fie supus atenţiei reuniunilor anuale ale Comitetului Consultativ şi ale Consiliului Executiv.

12. Fiecare Comitet Naţional îşi ţine reuniunea plenară cel puţin o dată pe an, în cursul căreia Biroul său Executiv prezintă membrilor săi un raport cu privire la activităţile sale şi bilanţul său financiar, şi în timpul căreia programul Comitetului este examinat şi aprobat.

13. Biroul Executiv este responsabil cu privire la desemnarea membrilor care vor vota din partea Comitetului la alegerea Consiliului Executiv şi la Adunarea Generală.

14. Fiecare Comitet Naţional stabileşte legături cu Comisia Naţională pentru UNESCO din ţara sa, în cazul în care există o asemenea Comisie.

15. Fiecare Comitet Naţional, dacă este posibil, stabileşte relaţii cu asociaţia sau asociaţiile care reprezintă profesiunea muzeală la nivel naţional, în acea ţară.

16. Consiliul Executiv poate suspenda drepturile de care se bucură un Comitet Naţional creat în conformitate cu prevederile prezentului Statut, în cazul în care estimează că acel Comitet nu mai funcţionează eficient.

17. Consiliul Executiv poate decide retragerea recunoaşterii unui Comitet Naţional:

(a) dacă primeşte o cerere scrisă, semnată de cel puţin trei sferturi din numărul membrilor acelui Comitet, sau

(b) dacă are dovada formală (şi după consultarea Comitetului) că acel Comitet a acţionat în contradicţie flagrantă cu prevederile prezentului Statut sau cu cele ale Codului de deontologie profesională al ICOM şi nu a făcut nimic pentru redresarea acestei situaţii, în ciuda faptului că a fost prevenit, în mai multe rânduri, că i s-ar putea retrage recunoaşterea dacă aceste violări ale Statutului şi ale Codului de deontologie continuă.

18. Un Comitet Naţional suspendat poate fi reactivat de către Consiliul Executiv, ca urmare a primirii unei dovezi din care să rezulte că problemele care au dat naştere suspendării au fost rezolvate, iar Comitetul poate funcţiona, din nou, eficient.

Articolul 15 – Organizaţiile regionale

1. Dacă trei sau mai multe Comitete Naţionale din aceeaşi regiune geografică transmit o cerere însoţită de o recomandare a Comitetului Consultativ, Consiliul Executiv poate aproba înfiinţarea unei Organizaţii Regionale a ICOM. Asemenea Organizaţii regionale vor purta numele ICOM, urmat de denumirea acceptată a regiunii geografice în cauză, ca, de exemplu, ICOM – Asia şi Pacific.

2. Un Comitet Naţional poate solicita să devină membru al unei Organizaţii Regionale înfiinţate într-o anumită regiune geografică, din care acea ţară face parte. Cererea de aderare a unui Comitet Naţional la o Organizaţie regională a ICOM este supusă aprobării Consiliului Executiv, după consultarea acestuia din urmă cu membrii actuali sau fondatori a acelei Organizaţii şi a Comitetului Consultativ.

3. Obiectivul unei Organizaţii Regionale a ICOM este acela de oferi o tribună pentru schimburi de informaţii şi pentru cooperarea între Comitetele Naţionale, muzeele şi profesioniştii muzeelor din regiunea unde aceasta a fost creată. Pe cheltuiala sa, aceasta poate organiza conferinţe, poate publica buletine sau alte publicaţii şi poate întreprinde orice altceva este necesar sau convenabil, în vederea realizării obiectivelor sale.

4. O Organizaţie Regională a ICOM va fi condusă de un Birou Executiv ales de membrii săi la una dintre reuniunile Organizaţiei. Fiecare Comitet Naţional reprezentat la reuniune va avea dreptul la un vot. Biroul este compus din un Preşedinte şi cel puţin alţi trei membri. Toţi membrii Consiliului Executiv al ICOM care sunt rezidenţi în acea regiune, Preşedintele ICOM şi Preşedintele Comitetului Consultativ sunt membri de drept ai Biroului. Alegerea primului Birou al unei Organizaţii Regionale nou înfiinţate este condusă de către Preşedintele ICOM sau de către reprezentantul său. Nici o persoană nu poate fi ales membru ordinar al Biroului Executiv pentru o perioadă mai mare de şase ani consecutiv, cu excepţia cazului în care este aleasă, consecutiv, Preşedinte. Nici un Preşedinte nu poate rămâne în funcţie mai mult de şase ani, neîntrerupt.

5. Pentru activităţile sale, Organizaţia Regională a ICOM trebuie să stabilească un regulament care trebuie să nu se afle în contradicţie cu modelul stabilit pentru Organizaţiile Regionale de Consiliul Executiv, potrivit prevederilor articolului 28.

6. Cu aprobarea Consiliului Executiv, Secretarul General poate ajuta o Organizaţie Regională în conducerea activităţilor sale, dacă acest lucru este necesar, mai ales, prin desemnarea unui membru al Secretariatului ICOM, care să fie Responsabil Executiv al Organizaţiei regionale sau prin desemnarea unei persoane rezidente în acea regiune pentru exercitarea acestei funcţii. Responsabilul Executiv va fi responsabil în faţa Biroului Executiv al Organizaţiei Regionale, care va suporta toate costurile implicate.

7. O Organizaţie Regională poate fi dizolvată sau suspendată de către Consiliul Executiv, la recomandarea Comitetului Consultativ, pentru oricare dintre următoarele motive:

(a) un număr insuficient de mare de Comitete Naţionale operaţionale în regiune, pentru a justifica existenţa, în continuare, a Organizaţiei Regionale;

(b) activitate insuficientă sau inexistentă;

(c) acţiuni care constituie violări grave ale Statutului sau ale Codului de deontologie profesională ale ICOM.

8. O Organizaţie Regională suspendată poate fi reactivată de către Consiliul Executiv, ca urmare a primirii unei dovezi din care să rezulte că problemele care au dat naştere suspendării au fost rezolvate şi că Organizaţia poate funcţiona, din nou, eficient.

Articolul 16 – Corespondenţii Naţionali

1. În cazul în care există membri ai ICOM care sunt rezidenţi într-o ţară fără Comitet Naţional, Consiliul Executiv poate desemna un membru al ICOM rezident în acea ţară drept corespondent naţional; cu acest titlu, el va reprezenta membrii ICOM din acea ‚ară la Adunarea Generală şi va putea asista, ca observator, la reuniunile Comitetului Consultativ şi al oricărei Organizaţii regionale din regiunea în care acea ţară există. Un corespondent naţional nu se bucură de drept de vot nici în cadrul Adunării Generale, nici la alegerea Consiliului Executiv.

Articolul 17 – Comitetele Internaţionale

1. Comitetele Internaţionale constituie principalele instrumente de lucru ale ICOM şi pentru realizarea programelor sale de activităţi. Ele au caracter exclusiv profesional.

2. Un Comitet Internaţional constituie un mijloc de comunicare între membrii ICOM ale căror interese profesionale sunt asemănătoare şi reprezintă interesele acestora în cadrul ICOM. În principal, el va fi responsabil pentru:

(a) dezvoltarea şi implementarea programului ICOM şi a activităţilor legate de domeniul său specific;

(b) desemnarea membrilor votanţi care trebuie să aleagă membrii Consiliului Executiv şi să voteze în cadrul Adunării Generale;

(c) transmiterea, către Consiliul Executiv şi Comitetul Consultativ, a unui raport anual cu privire la activităţile sale în anul calendaristic precedent;

(d) emiterea de avize Comitetului Consultativ, Consiliului Executiv şi Secretarului General, cu privire la orice problemă relevantă pentru ICOM şi programele sale.

3. Un Comitet Internaţional poate fi înfiinţat de către Consiliul Executiv pentru studierea unui anumit aspect al muzeologiei, al politicii sau practicii muzeale sau pentru una sau mai multe dintre disciplinele sau profesiunile legate de administrarea sau de activităţile specifice muzeului. Înainte de a crea un nou Comitet Internaţional, Consiliul Executiv trebuie să ceară avizul Comitetului Consultativ. Este dreptul exclusiv al Consiliului Executiv acela de a determina domeniul precis pe care îl va primi fiecare Comitet Internaţional şi de a rezolva orice probleme care ar putea rezulta din suprapunerea sau duplicarea domeniilor pe care le acoperă fiecare Comitet Internaţional în parte.

4. Fiecare Comitet Internaţional este alcătuit din membri individuali şi din reprezentanţi desemnaţi de către membrii instituţionali care doresc să adere la Comitet. El îşi alege Preşedintele şi Biroul său Executiv, îşi adoptă regulamentul săi intern – care nu trebuie să intre în contradicţie cu modelul regulamentului Comitetelor Internaţionale stipulat de prezentul Statut şi îşi coordonează activităţile.

Acestea implică, mai ales:

(a) ţinerea reuniunilor,

(b) producerea de buletine şi alte publicaţii,

(c) studiul problemelor, prin corespondenţă,

(d) colaborarea cu celelalte organizaţii profesionale. Nici o persoană nu poate fi membru ordinar al Biroului unui Comitet Internaţional pentru o perioadă mai mare de şase ani, cu excepţia cazului în care este aleasă, consecutiv, ca Preşedinte sau Vicepreşedinte. Un Preşedinte sau un Vicepreşedinte nu poate rămâne în funcţie pentru o perioadă mai mare de şase ani consecutivi.

5. Un Comitet Internaţional poate fi înfiinţat la iniţiativa Consiliului Executiv sau ca urmare a depunerii unei cereri scrise la Secretarul General, semnată de cel puţin zece membri ICOM, prin care să fie subliniate obiectivele pe care şi le propune Comitetul şi motivele pentru care înfiinţarea sa este considerată necesară. În cazul în care Consiliul propune înfiinţarea unui nou Comitet sau dacă primeşte o asemenea cerere, Secretarul General va informa Preşedinţii tuturor Comitetelor Internaţionale şi Organizaţiilor Afiliate şi îi va invita să îi adreseze comentariile lor cu privire la această propunere, într-un interval de 60 de zile. După încheierea perioadei de 60 de zile, Secretarul General va supune propunerea, însoţită de comentarii, spre examinare, Comitetului Consultativ.

6. Secretarul General va supune această propunere, însoţită de comentariile Preşedinţilor Comitetelor Internaţionale şi ai Organizaţiilor Afiliate, ca şi de cele ale Comitetului Consultativ, deciziei Consiliului Executiv. În cazul în care Consiliul Executiv decide înfiinţarea unui nou Comitet Internaţional, Secretarul General va informa membrii care au prezentat propunerea şi va desemna o persoană pentru organizarea şi prezidarea reuniunii inaugurale a Comitetului, în cadrul căreia vor fi aleşi un Preşedinte şi un Birou Executiv şi va fi adoptat un regulament care nu trebuie să se afle în contradicţie cu modelul de regulament al Comitetelor Internaţionale stipulat de prezentul Statut. Preşedintele Comitetului Internaţional ales la reuniunea inaugurală va transmite Secretarului General, în cel mai scurt timp posibil, procesul verbal al acestei prime reuniuni, însoţit de o copie a regulamentului adoptat şi de numele şi adresele membrilor Biroului Executiv.

7. După reuniunea inaugurală, cel mai curând posibil, Secretarul General informează membrii ICOM cu privire la înfiinţarea noului Comitet Internaţional, la obiectivele sale, ca şi cu privire la numele şi adresele primilor responsabili. Oricare membru ICOM având cotizaţia plătită la zi poate deveni membru al acelui Comitet şi beneficia de dreptul de vot, în condiţiile stabilite la articolul 12, alin. (2).

8. Numai membrii individuali şi reprezentanţii desemnaţi ai membrilor instituţionali care au drept de vot într-un Comitet Internaţional sunt abilitaţi să voteze cu privire la problemele care se pun în faţa Comitetului şi pot candida pentru a fi aleşi Preşedinte sau unul dintre membrii Biroului Executiv sau pot fi desemnaţi să voteze în numele Comitetului, la alegerea Consiliului Executiv sau ]n cadrul Adunării Generale.

9. Un Comitet Internaţional se reuneşte în sesiune plenară, în general, cel puţin o dată pe an, şi în anii în care se ţine Adunarea Generală, în acelaşi timp şi în acelaşi loc cu această Adunare. La cererea Secretarului General, Biroul fiecărui Comitet Internaţional desemnează cinci persoane, membri individuali sau reprezentanţi desemnaţi de membrii instituţionali ai ICOM, pentru a vota în numele său în cadrul Adunării Generale şi la alegerea membrilor Consiliului Executiv. Preşedintele fiecărui Comitet Internaţional va transmite Secretarului General, cu cel puţin şase săptămâni înainte de data reuniunii anuale, un raport anual pentru activitatea din anul calendaristic precedent, pentru a fi supus atenţiei Comitetului Consultativ şi Consiliului Executiv, la reuniunile lor anuale.

10. Atunci când se decide reunirea Comitetului Internaţional într-o anumită ţară. Preşedintele acelui Comitet Internaţional va informa Preşedintele Comitetului Naţional din acea ţară cu privire la acea reuniune.

11. Un Comitet Internaţional poate înfiinţa atâtea grupuri de lucru câte consideră necesar, pentru realizarea obiectivelor sale.

12. Un Comitet Internaţional poate fi dizolvat sau suspendat de către Consiliul Executiv, la recomandarea Comitetului Consultativ, pentru unul dintre motivele următoare:

(a) număr de membri insuficient pentru a motiva continuarea activităţilor sale;

(b) activitate insuficientă sau inexistentă;

(c) întârzieri repetate în realizarea şi implementarea programelor sale;

(d) realizarea completă a obiectivelor sale;

(e) acţiuni constituind o violare gravă a Statutului sau a Codului de deontologie profesională ale ICOM.

13. Un Comitet Internaţional suspendat poate fi reactivat de către Consiliul Executiv, dacă a făcut dovada că problemele care au dat naştere suspendării sale au fost rezolvate şi că el poate funcţiona, din nou, eficient.

Articolul 18 – Organizaţii Afiliate

1. O Organizaţie internaţională compusă, în proporţie de cel puţin două treimi, din profesionişti ai muzeelor, aşa cum aceştia sunt definiţi în articolul 2 alin. (2), sau din muzee, aţa cum acestea sunt definite în articolul 2 alin. (1), din prezentul Statut, poate solicita să devină Organizaţie Afiliată la ICOM.

2. Cererile de afiliere trebuie să fie adresate, în scris, Secretarului General şi să fie însoţite de un exemplar al statutului şi regulamentului Organizaţiei, ca şi de dovada cu privire la proporţia cerută de membri care sunt profesionişti ai muzeelor sau muzee. Cererea va trebui să includă motivaţia afilierii Organizaţiei la ICOM.

3. La primirea unei asemenea cereri, Secretarul General va informa toţi Preşedinţii Comitetelor Internaţionale şi ai Organizaţiilor Afiliate şi îi va invita să îi transmită comentariile lor cu privire la această cerere, în termen de 60 de zile. La încheierea perioadei de 60 de zile, Secretarul General va supune atenţiei Comitetului Consultativ cererea, însoţită de comentarii.

4. Secretarul General va transmite, apoi, Consiliului Executiv, spre luarea unei decizii, cererea, însoţită de comentariile Preşedinţilor Comitetelor Internaţionale şi ai Organizaţiilor Afiliate, ca şi de opiniile exprimate de Comitetul Consultativ.

5. În cazul în care Consiliul Executiv decide să acorde unei Organizaţii statutul de Organizaţie Afiliată, el va informa cu privire la aceasta şi îi va solicita ca cel puţin 50% dintre membrii săi să devină membri ai ICOM, într-un interval de timp de un an de la data în care decizia a fost luată. În situaţia în care, la sfârşitul acestei perioade,

mai puţin de o treime din membrii Organizaţiei sunt membri ai ICOM, aceasta pierde statutul său de Organizaţie Afiliată.

6. Organizaţiile Afiliate au dreptul să se conducă după propriile lor statute şi regulamente, cu condiţia ca acestea să nu fie în mod fundamental incompatibile cu Statutul ICOM.

7. Consiliul Executiv poate încheia afilierea unei Organizaţii internaţionale, la recomandarea Comitetului Consultativ, pentru unul din următoarele motive:

(a) incapacitatea menţinerii proporţiei cerute de membri ai ICOM;

(b) incapacitatea menţinerii proporţiei cerute de profesionişti ai muzeelor sau de muzee printre membrii săi;

(c) activitate insuficientă sau inexistentă;

(d) acţiuni constituind o violare gravă a Statutului sau a Codului de deontologie profesională ale ICOM.

8. O Organizaţie internaţională care a încetat să mai fie afiliată poate solicita reintegrarea sa, în cazul în care problemele care au dus la încheierea afilierii au fost rezolvate.

Articolul 19 – Adunarea Generală

1. Adunarea Generală este organul suveran al ICOM. Funcţiunile sale sunt următoarele:

(a) adoptă şi, la nevoie, amendează Statutul;

(b) adoptă programul ICOM pentru următorii trei ani;

(c) adoptă bugetul pentru următorii trei ani;

(d) primeşte şi aprobă un raport cu privire la executarea programului ICOM în precedenţii trei ani;

(e) primeşte şi adoptă raportul financiar pentru precedenţii trei ani;

(f) examinează şi decide în legătură cu problemele care îi sunt supuse atenţiei de către Comitetul Consultativ, Consiliul Executiv şi Conferinţa Generală;

(g) adoptă Rezoluţiile pe care le consideră potrivite, cu privire la subiecte relative la muzee, a muzeologie şi la alte domenii de interes pentru ICOM;

(h) dă Consiliului Executiv acele directive pe care le consideră necesare, cu privire la activităţile ICOM;

(i) fixează data şi locul următoarei Adunări Generale, precum şi tema următoarei Conferinţe Generale;

(j) adoptă şi amendează, dacă este necesar, propriul său regulament şi cel al Conferinţei Generale.

Deciziile Adunării Generale sunt finale şi fără drept de apel.

2. Oricare membru al ICOM are dreptul să asiste şi să participe la Adunarea Generală. Membrii instituţionali pot desemna trei persoane pentru a-i reprezenta la Adunarea Generală.

3. Adunarea Generală (şi Conferinţa Generală) se reunesc în şedinţă ordinară la fiecare trei ani, în locul şi cu tema fixate de Adunarea Generală precedentă, la recomandarea Comitetului Consultativ şi a Consiliului Executiv. La luarea deciziei cu privire la locul unde se vor ţine viitoarele Adunarea şi Conferinţa Generale, Adunarea va ţine cont de avantajele prezentate de diversele regiuni, precum şi de costurile prezumate. Preşedintele ICOM sau, în absenţa sa, unul dintre Vicepreşedinţi, va asigura preşedinţia fiecărei sesiuni a Adunării Generale.

4. Cu cel puţin 12 luni înainte de data începerii Adunării Generale, Secretarul General informează Preşedintele fiecărui Comitet Naţional, al fiecărui Comitet Internaţional şi al fiecărei Organizaţii Afiliate, cu privire la data şi locul de desfăşurare al Adunării Generale şi îi invită să transmită sugestii cu privire la subiectele ce urmează să fie incluse pe ordinea de zi. Toate sugestiile transmise vor fi analizate de Consiliul Executiv, care este responsabil cu privire la proiectarea ordinei de zi şi transmiterea acesteia Comitetului Consultativ, cu cel puţin şase luni înainte de Adunarea Generală, spre aprobare.

5. Preşedintele ICOM convoacă o sesiune extraordinară a Adunării Generale în una din următoarele situaţii:

(a) la cererea unei treimi din Comitetele Naţionale,

(b) la cererea majorităţii membrilor Consiliului Executiv. Sesiunea extraordinară Adunării Generale se ţine în locul unde îşi are sediul Secretariatul ICOM, într-un interval de timp de două luni de la data la care Preşedintele a primit cererea.

6. La sesiunile Adunării Generale, dreptul de vot este exercitat după cum urmează:

(a) fiecare Comitet Naţional are dreptul de a desemna cinci dintre membrii săi, membri individuali sau reprezentanţi desemnaţi ai membrilor instituţionali ai ICOM, inclusiv toţi membrii Comitetului Consultativ şi ai Consiliului Executiv din ţara unde activează acel Comitet, pentru a vota în numele său în legătură cu toate problemele transmise Adunării Generale spre dezbatere;

(b) fiecare Comitet Internaţional are dreptul de a desemna cinci dintre membrii săi votanţi, membri individuali sau reprezentanţi desemnaţi ai membrilor instituţionali ai ICOM, pentru a vota în numele său în legătură cu toate problemele transmise Adunării Generale spre dezbatere;

(c) fiecare Organizaţie Afiliată, dintre cele care au mai mult de jumătate din membri drept membri ai ICOM, are dreptul de a desemna trei dintre membrii săi, membri individuali sau reprezentanţi desemnaţi ai membrilor instituţionali ai ICOM, pentru a vota în numele său în legătură cu toate problemele transmise Adunării Generale spre dezbatere. O Organizaţie Afiliată care are ca membri ai ICOM mai puţin de jumătate dintre membrii săi are dreptul de a desemna unul dintre membrii săi pentru a vota în numele său.

(d) Biroul unui Comitet Naţional, al unui Comitet Internaţional sau al unei Organizaţii Afiliate are dreptul de a da procură unui alt membru din acel Comitet sau acea Organizaţie pentru a reprezenta un membru desemnat pentru a vota în numele său, în conformitate cu prevederile lit. (a), (b), şi (c) din acest alineat, dar aflat în imposibilitate de a asista la Adunarea Generală.

7. Cvorumul Adunării Generale este constituit din două treimi din numărul membrilor votanţi desemnaţi prezenţi sau reprezentanţi, calculat în conformitate cu prevederile articolului 19 alin. (6). }n cazul în care acest cvorum nu este atins, Adunarea Generală se reuneşte în acelaşi loc, în termen de 24 de ore. Oricare ar fi numărul membrilor votanţi desemnaţi prezenţi, Adunarea Generală este validă şi aptă să delibereze. În înţelesul acestui articol, un Comitet suspendat nu poate fi luat în calculul cvorumului. În stabilirea cvorumului, o persoană care este desemnată ca membru votant de către mai mult de un Comitet sau Organizaţie va fi numărată separat, pentru fiecare asemenea Comitet sau Organizaţie.

8. În toate problemele care fac obiectul dezbaterii în cadrul Adunării Generale, decizia va fi luată cu majoritatea simplă, cu excepţia amendării prezentului Statut, pentru care este necesară o majoritate de două treimi (potrivit prevederilor articolului 29) şi a desfiinţării ICOM, pentru care este necesară o majoritate de trei sferturi (potrivit prevederilor articolului 30).

Articolul 20 – Conferinţa Generală

1. ICOM se întruneşte în Conferinţă Generală la fiecare trei ani, la data şi în locul în care se reuneşte Adunarea generală ordinară. Conferinţa Generală reprezintă forumul în care se examinează şi se dezbat probleme practice şi teoretice legate de muzeologie şi de muzee şi, în special, probleme legate de tema Conferinţei Generale, fixate de Adunarea Generală precedentă. De asemenea, Conferinţa primeşte şi examinează un raport cu privire la activităţile ICOM din precedenţii trei ani şi un proiect de program pentru următorii trei ani. Conferinţa Generală poate propune acele rezoluţii pe care le va considera potrivite, aşa cum ele reies din discuţii, şi le va supune atenţiei Adunării Generale.

2. Participarea la Conferinţa Generală este deschisă tuturor membrilor ICOM. Membrii instituţionali pot fi reprezentaţi de mai mult de o persoană, dar numai una va fi desemnată să reprezinte acel membru pentru a vota în numele său.

3. Membrii individuali, câte un reprezentant desemnat pentru fiecare membru instituţional în parte, membrii binefăcători şi membrii de onoare înscrişi ca participanţi la o Conferinţă Generală sunt, fiecare în parte, îndreptăţiţi să dispună de câte un singur vot cu privire la problemele care sunt supuse spre decizie Conferinţei Generale. Pentru problemele dezbătute la o Conferinţă Generală nu se admit procuri. Pentru toate problemele discutate la Conferinţa Generală, decizia se va lua cu majoritatea simplă a voturilor.

Articolul 21 - Comitetul Consultativ

1. Funcţiile Comitetului Consultativ sunt următoarele:

(a) să consilieze Consiliul Executiv şi Adunarea Generală cu privire la orice problemă referitoare la politica, programul, procedurile şi finanţele ICOM;

(b) să primească şi să aprobe conturile verificate pentru anul precedent şi bugetul anual pentru anul în curs, prezentate de către Trezorier;

(c) să selecteze candidaţii pentru alegerea în Consiliul Executiv;

(d) să examineze şi să îşi dea avizul pentru orice propunere de amendamente la Statutul ICOM, potrivit prevederilor articolului 29;

(e) să îndeplinească orice alte sarcini prevăzute de prezentul Statut.

2. Comitetul Consultativ este compus din:

(a) Preşedinţii Comitetelor Naţionale sau reprezentanţii lor desemnaţi;

(b) Preşedinţii Comitetelor Internaţionale sau reprezentanţii lor desemnaţi;

(c) Preşedinţii Organizaţiilor Afiliate sau reprezentanţii lor desemnaţi;

(d) Preşedintele Comitetului Consultativ, ales de către membrii Comitetului Consultativ, dintre membrii ICOM.

3. Calitatea de membru al Comitetului Consultativ se pierde în unul dintre următoarele cazuri:

(a) membrul în cauză nu mai este Preşedinte al unui Comitet Naţional, al unui Comitet Internaţional sau al unei Organizaţii afiliate;

(b) în cazul în Preşedintelui, dacă acesta nu mai este capabil să îşi exercite funcţia pentru care a fost desemnat, el încetează să mai fie membru al ICOM, potrivit prevederilor articolului 9 sau îşi prezintă demisia în scris, către Secretarul General.

4. Un membru al Comitetului Consultativ (altul decât Preşedintele) poate fi reprezentat de către un alt membru al ICOM la o reuniune Comitetului, dar nimeni nu poate deţine mai mult de o asemenea procură. El poate desemna un asemenea reprezentant dându-i o procură scrisă, ea neputând fi valabilă decât pentru durata acelei reuniuni a Comitetului. În timpul acelei reuniuni, reprezentantul astfel desemnat se poate bucura de toate drepturile membrului, inclusiv de dreptul de a vota.

5. În cursul unei reuniuni pe care o va ţine în momentul Adunării Generale ordinare a ICOM, Comitetul Consultativ alege un Preşedinte pentru trei ani. Persoana numită în acest post este un membru individual al ICOM care poate fi sau nu poate fi, deja, membru al Comitetului Consultativ, sau care a făcut parte din el. Mandatul Preşedintelui Comitetului Consultativ poate fi reales o dată. Cu cel puţin şase luni înainte de începutul Adunării Generale ordinare, Secretarul General le va scrie Preşedinţilor tuturor Comitetelor Naţionale, Internaţionale şi ai Organizaţiilor Afiliate, pentru a căuta candidaţi pentru postul de Preşedinte al Comitetului Consultativ. Candidaturile trebuie să fie primite de Secretarul general cu cel puţin teri luni înainte de acea dată. Secretarul General va prezenta membrilor Comitetului Consultativ numele candidaţilor, ca şi datele biografice pe care aceştia le-au furnizat, cu cel puţin două luni înainte de data începutului Adunării Generale.

6. Comitetul Consultativ este convocat de către Preşedintele care îşi încheie mandatul, imediat după Adunarea generală şi, în timpul acelei reuniuni, va alege noul său Preşedinte, prin vot secret. Voturile sunt numărate de Secretarul General, asistat de două persoane. Candidatul care a primit cel mai mare număr de voturi este declarat ales, cu condiţia ca acesta să fi primit mai mult de 50% din voturi. În eventualitatea în care nici un candidat nu primeşte mai mult de 50% din voturi, candidatul care a primit cele mai puţine voturi este eliminat şi, pentru candidaţii rămaşi, se mai votează o dată, procedându-se astfel până când un candidat primeşte mai mult de 50% din voturi şi este declarat ales. Preşedintele ales îşi intră în atribuţii la închiderea Adunării Generale, dar în timpul Adunării Generale are dreptul de a participa la lucrările şi la dezbaterile Comitetului Consultativ, ca şi cum ar fi fost deja membru.

7. În timpul reuniunii care urmează închiderii Adunării Generale, Comitetul Consultativ alege un Vicepreşedinte dintre membrii săi. Vicepreşedintele îl asistă pe Preşedinte în conducerea Comitetului Consultativ şi îl poate reprezenta la o reuniune a Consiliului Executiv sau în Biroul unei Organizaţii Regionale, având o procură scrisă special de către Preşedinte pentru o anumită reuniune sau pentru o anumită Organizaţie.

8. Preşedintele Comitetului Consultativ:

(a) convoacă şi prezidează reuniunile Comitetului;

(b) este membru din oficiu al Consiliului Executiv;

(c) este responsabil cu alegerile din cadrul ICOM, potrivit prevederilor articolului 27;

(d) este membru din oficiu al Biroului tuturor Organizaţiilor Regionale. În absenţa Preşedintelui, reuniunea Comitetului este prezidată de către Vicepreşedinte.

9. În cazul în care postul Preşedintelui sau cel al Vicepreşedintelui Comitetului Consultativ devine vacant, la următoarea sa reuniune, Comitetul va alege, dintre membrii săi, un Preşedinte sau un Vicepreşedinte, pentru restul mandatului fostului Preşedinte sau Vicepreşedinte.

10. Comitetul Consultativ se reuneşte cel puţin o dată pe an în sesiune ordinară, în şedinţă comună cu cea a Consiliului Executiv. Când are loc o Adunare Generală, el se reuneşte în sesiune ordinară în zilele care preced reuniunea Consiliului Executiv, cu cel puţin şase luni înainte de Adunarea Generală, şi, în cursul acestei sesiuni, sunt selecţionaţi candidaţii pentru alegerea Consiliului Executiv. Comitetul se reuneşte, de asemenea, imediat înainte şi după închiderea fiecărei Adunări Generale.

11. Sesiunile extraordinare ale Comitetului Consultativ se pot ţine la cererea Consiliului Executiv sau dacă un sfert din membrii Comitetului Consultativ solicită acest lucru prin cerere scrisă, adresată Preşedintelui său; acesta din urmă trebuie să convoace reuniunea, în cel mai scurt timp posibil, aceasta trebuind să aibă loc în termen de cel mai târziu două luni după primirea cererii. Aceste sesiuni se ţin în locul unde se află sediul secretariatului ICOM.

12. Membrii Consiliului Executiv, Preşedinţii Organizaţiilor Regionale şi toţi corespondenţii naţionali menţionaţi în articolul 16 pot asista la reuniunile Comitetului Consultativ, ca observatori. Ei vor avea dreptul de a lua cuvântul dar nu şi pe cel de a vota.

13. Cvorumul reuniunilor Comitetului Consultativ este de 50% din membri – prezenţi sau reprezentaţi. Dacă acest cvorum nu este atins, Comitetul se reuneşte în acelaşi loc, peste 24 de ore. De această dată, Comitetul este apt să delibereze, indiferent care este numărul membrilor prezenţi. Preşedintele Comitetului Consultativ şi Preşedinţii (sau reprezentanţii lor desemnaţi) ai Comitetelor Naţionale, Internaţionale şi ai Organizaţiilor Afiliate au, fiecare dintre ei, câte un vot. O persoană care deţine mai mult de un loc, ca Preşedinte, poate vota pentru fiecare dintre aceste Comitete sau Organizaţii pe care le prezidează. Deciziile sunt luate cu majoritatea simplă a membrilor votanţi prezenţi. În caz de egalitate a numărului de voturi, votul Preşedintelui Comitetului Consultativ este hotărâtor.

13a. Dacă o problemă care a fost discutată la o reuniune a Comitetului Consultativ nu poate fi decisă la acea reuniune din cauza nevoii pentru un studiu mai atent sau pentru informaţii, Preşedintele Comitetului Consultativ poate transmite problema membrilor Comitetului spre decizie, în afara sesiunii. În aceste circumstanţe, propunerea va fi transmisă membrilor Comitetului în scris, specificând data până la care răspunsul poate fi primit. Votul poate fi exercitat prin poştă, fax sau poştă electronică şi problema va fi decisă prin majoritatea simplă a acelor voturi care sunt primite până la data specificată.

14. Comitetul Consultativ poate cere Consiliului Executiv sau Secretarului General, şi trebuie să primească de la aceştia, documente cu privire la toate problemele care privesc ICOM, cu excepţia celor care au caracter personal. Comitetul poate înfiinţa grupuri de lucru alcătuite din unul sau mai mulţi membri, din care unul va fi desemnat pentru a-i convoca pe ceilalţi, care, împreună cu alţi membri ai ICOM, a căror participare la grup li se va părea a fi potrivită, să reflecteze asupra oricărei problemei care priveşte ICOM şi să alcătuiască un raport în această privinţă.

Articolul 22 – Consiliul Executiv

1. Funcţiile Consiliului Executiv sunt acelea de a:

(a) lua măsurile necesare în vederea aplicării deciziilor şi rezoluţiilor Adunării Generale;

(b) se asigura că programul adoptat de ICOM este îndeplinit cu competenţă şi eficacitate, în conformitate cu bugetul aprobat;

(c) se asigura că toate problemele importante legate de politica, programele şi procedurile ICOM sunt supuse atenţiei Comitetului Consultativ pentru examinare şi avizare;

(d) examina şi a lua măsurile necesare pentru realizarea propunerilor şi recomandărilor Comitetului Consultativ;

(e) menţine o supraveghere generală asupra şi, dacă este cazul, de a coordona lucrările Comitetelor Naţionale şi Internaţionale, precum şi a Organizaţiilor afiliate;

(f) specifica numărul Comitetelor Internaţionale la care poate adera un membru individual;

(g) fixa rata anuală a cotizaţiei, pentru fiecare categorie de membri, în parte;

(h) a lua în cazuri de urgenţă, între sesiunile Adunării Generale sau alea Comitetului Consultativ, deciziile şi măsurile necesare şi care sunt în interesul ICOM (inclusiv acele decizii şi măsuri care, potrivit prevederilor acestui Statut, sunt prerogative ale Adunării Generale sau ale Comitetului Consultativ). Aceste decizii şi acţiuni trebuie, imediat după ce ele au fost luate, să fie semnalate şi justificate în faţa organismelor ICOM de a căror competenţă sunt.

2. Consiliul Executiv este compus din 16 membri ai ICOM, din care 15 sunt aleşi pentru o perioadă de trei ani de către membrii cu drept de vot desemnaţi de către Comitetele Naţionale, Internaţionale şi de Organizaţiile Afiliate. Preşedintele Comitetului Consultativ este membru din oficiu al Consiliului Executiv. Dintre cei 15 membri aleşi, patru vor fi responsabili, iar 11 vor fi membri ordinari ai Consiliului. Responsabilii sunt Preşedintele, cei doi Vicepreşedinţi şi Trezorierul ICOM. Votul are loc în timpul Adunării Generale, potrivit prevederilor articolului 27, iar rezultatele sunt anunţate în cursul desfăşurării Adunării. Mandatul membrilor aleşi în Consiliul Executiv se va întinde de la închiderea Adunării Generale până la sfârşitul următoarei sesiuni ordinare a Adunării Generale.

3. O persoană nu poate fi aleasă ca membru ordinar al Consiliului pentru mai mult de două mandate consecutive, dar ea poate fi aleasă, apoi, pe unul dintre posturile responsabililor din Consiliu. O persoană nu poate fi aleasă pe un post de responsabil în Consiliu pentru mai mult de două mandate consecutive, indiferent dacă este vorba despre acelaşi post sau despre un altul. Nimeni nu poate fi membru al Consiliului Executiv pentru mai mult de patru mandate consecutive. O persoană care îşi încheie o perioadă de două sau mai multe mandate în Consiliul Executiv, potrivit prevederilor de mai sus, nu este eligibilă pentru realegere în Consiliul Executiv decât după ce s-a scurs un termen de cel puţin trei ani. Persoanele care nu mai sunt membri ai Consiliului de cel puţin o perioadă de trei ani sunt eligibile pentru alegere, ca şi cum nu ar fi fost niciodată membri ai Consiliului.

4. Prevederile de mai sus nu vor împiedica o persoană care a îndeplinit unul sau mai multe mandate ca Preşedinte al Comitetului Consultativ să fie ales ca responsabil sau membru ordinar al Consiliului pentru următorul mandat, şi nici nu vor împiedica o persoană care a îndeplinit unul sau mai multe mandate în Consiliul Executiv să facă parte din Consiliu, în calitate de Preşedinte al Comitetului Consultativ pentru următorul mandat.

5. Un membru al Consiliului Executiv va pierde această calitate în cazul în care devine incapabil să îşi exercite funcţiile, dacă încetează să mai fie membru al ICOM, potrivit prevederilor articolului 9 sau dacă prezintă Secretarului General demisia sa în scris.

6. Dacă, în decursul perioadei de trei ani, un post de Responsabil în cadrul Consiliului devine vacant, acesta numeşte în acel post pe unul dintre membrii săi şi va acţiona la fel pentru oricare alt post care ar deveni, ulterior, vacant. Dacă, pe parcursul perioadei de trei ani şi cu mai mult de şase luni înainte de începutul Adunării Generale, devine vacant un post de membru ordinar al Consiliului, acesta va coopta în acest post pe un membru al ICOM, pentru restul perioadei mandatului şi, pentru aceasta, va ţine cont de regiunea geografică din care era originar titularul precedent. Dacă, în Consiliul Executiv, devine vacant un post cu mai puţin de şase luni înaintea începerii Adunării Generale, acesta rămâne vacant până când va fi ocupat la alegerile de la Adunarea Generală.

7. Consiliul Executiv se reuneşte în sesiune ordinară de cel puţin două ori pe an şi în acelaşi timp şi loc unde se ţine Adunarea Generală. Reuniunile coincizând cu Adunarea Generală vor include sesiuni care preced şi care urmează imediat Adunării Generale şi, în timpul Conferinţei Generale, orice altă reuniune suplimentară decisă de către Preşedinte. Membrii Consiliului Executiv nou aleşi îşi preiau funcţiile la reuniunea imediat următoare Adunării Generale.

8. Consiliul Executiv se reuneşte în sesiune extraordinară la cererea Preşedintelui sau la primirea unei cereri scrise semnate de cinci sau mai mulţi dintre membrii aleşi ai Consiliului. La primirea unei cereri pentru o întrunirea unei sesiuni extraordinare a Consiliului, Preşedintele va lua toate măsurile necesare pentru reunirea Consiliului în termen de 30 de zile de la data primirii cererii.

9. Un membru al Consiliului Executiv care nu poate lua parte la o reuniune a Consiliului poate da o procură unei persoane care, nefiind un alt membru al Consiliului, este membru al ICOM, pentru a-l reprezenta. O asemenea procură trebuie să fie scrisă şi ea nu este valabilă decât pentru durata reuniunii respective. În cazul unei asemenea reuniuni, reprezentantul în cauză se va bucura de toate drepturile membrului pe care îl înlocuieşte , inclusiv de dreptul al vot. Nimeni nu poate reprezenta mai mult de un membru la o reuniune a Consiliului.

10. Cvorumul unei reuniuni a Consiliului este de şapte membri sau reprezentanţi desemnaţi cu drepturi depline, prin procuri, din care cel puţin cinci membri ai Consiliului sunt prezenţi în persoană. Deciziile sunt luate cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi care votează. Fiecare membru al Consiliului dispune de un vot. În caz de egalitate, votul Preşedintelui este hotărâtor.

11. O reuniune a Consiliului poate avea loc prin teleconferinţă.

Articolul 23 – Responsabilii Consiliului Executiv

1. Preşedintele convoacă şi prezidează reuniunile Adunării Generale şi pe cele ale Consiliului Executiv. În intervalul de timp dintre sesiunile Consiliului executiv, el ia toate măsurile şi deciziile care i se par potrivite şi necesare în interesul ICOM. Măsurile şi deciziile luate de Preşedinte în aceste circumstanţe vor fi supuse Consiliului executiv, la următoarea sa reuniune, spre ratificare. Preşedintele reprezintă ICOM în relaţiile acestuia cu state şi alte organizaţii internaţionale, în special cu UNESCO, ICOMOS şi ICCROM.

2. Vicepreşedinţii îl asistă pe Preşedinte şi îl înlocuiesc, la nevoie. Preşedintele poate să le atribuie sectoare speciale de responsabilitate. Dacă, pentru oricare motiv, Preşedintele se află în imposibilitatea exercitării funcţiilor sale, un Vicepreşedinte îl poate înlocui, inclusiv pentru a convoca şi prezida reuniunile Consiliului executiv şi pe cele ale Adunării Generale.

3. Trezorierul este responsabil elaborării şi prezentării bugetului trianual al ICOM, la fiecare Adunare Generală şi a proiectului de buget anual, pentru fiecare an în parte, la reuniunile anuale ale Comitetului Consultativ şi la cele ale Consiliului Executiv. Trezorierul examinează, cu regularitate, veniturile şi cheltuielile ICOM şi, la nevoie, propune Consiliului Executiv măsurile necesare pentru protejarea situaţiei financiare a ICOM. Trezorierul va însărcina o persoană sau un organism, desemnat potrivit prevederilor articolului 26, alin. (5), să verifice, anual, conturile ICOM; el va supune aceste conturi, verificate anual, Comitetului Consultativ, care le examinează şi le aprobă. Trezorierul va avea grijă ca acele conturi care au fost verificate, pentru cei trei ani imediat precedenţi Adunării Generale, ca şi comentariile Comitetului Consultativ, să fie supuse Adunării Generale, spre aprobare. Consiliul Executiv poate numi o persoană, fie ea membru ICOM sau nu, ca să îl asiste pe Trezorier.

Articolul 24 – Secretariatul

1. Secretarul General şi membrii personalului angajat al Secretariatului compun, laolaltă, Secretariatul.

2. Consiliul Executiv numeşte Secretarul General, cu un salariu şi în nişte condiţii de angajare pe care le poate decide în mod regulat. Secretarul General este angajat pe baza unui contract de o durată de maximum trei ani, dar care poate fi prelungită cu încă un termen. Orice renumire a secretarului General va fi examinată de către Consiliul Executiv, cu cel puţin şase luni înainte de sfârşitul fiecărui termen de contract.

3. Secretarul General este conducătorul tuturor serviciilor ICOM şi este responsabil în faţa Consiliului executiv pentru administrarea competentă şi eficace a Organizaţiei, ca şi pentru activităţile Secretariatului. El îşi desfăşoară activităţile sale cotidiene sub conducerea Preşedintelui. Secretarul General este responsabil, sub rezerva aprobării Consiliului Executiv, pentru anumite posturi specificate în regulamente, pentru angajarea sau concedierea membrilor Secretariatului, ale căror salarii şi condiţii de lucru (inclusiv descrierea posturilor şi gradele salariale) le sunt stabilite prin regulamentul personalului, potrivit prevederilor articolului 28, alin. (1).

4. Secretarul General este responsabil să:

(a) ofere servicii membrilor;

(b) asigure servicii de secretariat reuniunilor Consiliului Executiv, ale Comitetului Consultativ şi ale Adunării Generale;

(c) pregătească, să realizeze şi să evalueze programul de activităţi al ICOM, adoptat de către Adunarea Generală şi să raporteze în legătură cu acesta;

(d) să efectueze, sub conducerea Trezorierului, operaţiunile financiare ale ICOM, inclusiv plăţile tuturor facturilor, ţinerea dosarelor contabile şi pregătirea rapoartelor financiare potrivite;

(e) faciliteze lucrările Comitetelor Internaţionale;

(f) ajute Secretariatul UNESCO la realizare programului său.

5. Secretarul General va publica, regulat, în limbile oficiale ale ICOM, un buletin de informaţii, care este trimis tuturor membrilor care au cotizaţia plătită la zi.

6. Cu aprobarea Consiliului Executiv şi în conformitate cu programul şi bugetul adoptate de ICOM, Secretarul General poate, în numele ICOM, singur sau în asociere cu alte organizaţii internaţionale, naţionale, publice sau private, să producă şi alte publicaţii privitoare la activităţile ICOM, în limbile considerate ca fiind potrivite.

7. Secretarul General poate vinde sau difuza, prin orice mijloc, aceste publicaţii membrilor ICOM şi altor persoane.

8. Secretarul General este responsabil pentru întreţinerea Centrului de Informaţie Muzeologică UNESCO-ICOM şi trebuie să îi asigure acestuia personalul şi resursele financiare pe care Consiliul Executiv la va considera necesare activităţilor sale.

Articolul 25 – Fundaţia ICOM

1. O fundaţie ICOM a fost înfiinţată pentru susţinerea activităţilor ICOM. Adunarea Generală va aproba statutul şi regulamentul Fundaţiei, ca şi orice amendament ulterior; ele nu trebuie să se afle în contradicţie cu Statutul ICOM.

2. Preşedintele Fundaţiei ICOM este invitat să asiste şi să participe la lucrările Consiliului Executiv, ale Comitetului Consultativ şi ale Adunării Generale, dar nu are drept de vot.

Articolul 26 – Finanţele

1. Resursele financiare ale ICOM sunt:

(a) cotizaţiile plătite de către membri;

(b) venituri provenind din activităţile ICOM, mai ales, vânzarea de publicaţii şi ţinerea de conferinţe;

(c) alocaţii, subvenţii, donaţii şi legate provenind din orice sursă aprobată de Consiliul Executiv;

(d) contribuţii primite din partea Fundaţiei ICOM;

(e) sume primite pentru serviciile realizate de ICOM sau în virtutea contractelor semnate şi aprobate de Consiliul Executiv, pentru realizarea de proiecte şi programe specifice.

2. Consiliul Executiv are dreptul de a primi, obţine, împrumuta, conserva şi utiliza, în numele ICOM, fondurile necesare pentru realizarea obiectivelor statutare ale Organizaţiei.

3. Trezorierul poate primi, în numele ICOM, alocaţii, subvenţii, donaţii şi legate a căror acceptare a fost aprobată de către Consiliul Executiv.

4. Cheltuielile din fondul ICOM pot fi făcute numai în conformitate cu bugetul anual stabilit de Trezorier şi adoptat de Consiliul Executiv.

5. La fiecare întrunire a sa anuală, Comitetul Consultativ va desemna o persoană sau un organism calificat drept verificator al conturilor ICOM, care va fi retribuit de către Comitet, aşa cum acesta va considera potrivit.

6. În oricare ţară în care există, oficial constituit, un Comitet Naţional ICOM, poate fi deschis un cont bancar special, cu acordul Consiliului Executiv şi în conformitate cu legislaţia acelei ţări, pentru a depozita acolo fonduri care sunt proprietatea ICOM în acea ţară, dar care nu sunt liber transferabile. Aceste fonduri nu pot fi cheltuite decât cu aprobarea Consiliului Executiv. Trezorierul ICOM va înştiinţa, anual, Consiliul Executiv şi Comitetul Consultativ cu privire la aceste sume şi la utilizarea acestor fonduri.

7. Un Comitet Naţional sau Internaţional nu poate semna nici un contract sau acord care leagă ICOM din punct de vedere juridic sau antrenează cheltuieli din partea ICOM, fără aprobarea prealabilă a Consiliului Executiv, cu excepţia celor care sunt legate de activităţile sale proprii şi care pot fi plătite din fondurile sale proprii.

Articolul 27 – Alegerea Consiliului Executiv

1. Preşedintele Comitetului Consultativ este responsabil pentru alegerile din ICOM; el va superviza derularea acestora şi se va asigura că a fost urmată procedura prescrisă.

2. Cu cel puţin trei luni înainte de reuniunea Comitetului Consultativ la care urmează să fie selecţionaţi candidaţii pentru alegerea Consiliului Executiv, Secretarul General scrie fiecărui Preşedinte al Comitetelor Naţionale, Internaţionale şi al Organizaţiilor Afiliate, pentru a-i invita să le propună candidaţi (membri individuali sau reprezentanţi desemnaţi ai membrilor instituţionali ai ICOM) pentru alegerea responsabililor şi membrilor ordinari ai Consiliului Executiv. Fiecare nominalizare trebuie să fie semnată de altă persoană decât cea nominalizată.

3. Comitetul Consultativ va lua în considerare numai candidaturile însoţite de o scurtă notă biografică, indicând calificările şi experienţa persoanei, ca şi o declaraţie semnată de acea persoană, indicând dorinţa şi capacitatea sa de a face parte din Consiliu. Secretarul General va transmite fiecare candidatură Comitetului Consultativ, însoţită de o declaraţie care să indice faptul că persoana este membru individual sau reprezentat desemnat de un membru instituţional cu plata cotizaţiei la zi şi că este eligibil pentru un post de responsabil sau de membru ordinar al Consiliului, în conformitate cu prevederile articolului 22, alin. (3) şi (4).

4. În selecţionarea candidaţilor pentru alegerea Consiliului Executiv, Comitetul Consultativ va ţine cont de opiniile Consiliului Executiv, ale Comitetelor Naţionale, Internaţionale şi ale Organizaţiilor Afiliate cu privire la pertinenţa candidaturilor pentru posturile de responsabili ai ICOM. Comitetul Consultativ se va strădui atâta cât este posibil, să selecţioneze candidaţi reprezentativi pentru interesele geografice şi profesionale ale ICOM.

5. Comitetul Consultativ selecţionează, prin vot, dintre candidaţi, nu mai mult de 30 de nume, pentru a constitui lista candidaţilor în vederea alegerii Consiliului Executiv. Lista va fi împărţită în două părţi. Partea A cuprinde numele candidaţilor pentru posturile de responsabili ai Consiliului. Partea B cuprinde numele candidaţilor pentru posturile de membri ordinari ai Consiliului. Un candidat pentru unul dintre posturile de responsabili nu va putea fi candidat şi pentru un post de membru ordinar al Consiliului.

6. a) Dacă o persoană selecţionată de Comitetul Consultativ pentru a candida pentru un post de responsabil în Consiliul Executiv se găseşte în imposibilitate de a-şi menţine candidatura şi nu există un alt candidat pentru acel post, Consiliul Executiv, după ce va fi consultat în cea mai mare măsură posibil membrii Comitetului Consultativ, poate alege un alt membru drept candidat pentru acel post, sub rezerva unui acord prealabil al celui în cauză.

(b) Dacă o persoană selecţionată de Comitetul Consultativ pentru a fi candidat pentru un post de membru ordinar al Consiliului Executiv se află în imposibilitate de a-şi menţine candidatura şi nu există un număr suficient de mare de candidaţi pentru a asigura existenţa a cinci membri ordinari, Consiliul Executiv, va alege, după ce va fi consultat în cea mai mare măsură posibil membrii Comitetului Consultativ, un alt membru drept candidat pentru acel post, sub rezerva unui acord prealabil al celui în cauză.

(c) în alegerea candidaţilor, potrivit prevederilor de la literele (a) şi (b) din prezentul alineat, Consiliul Executiv va ţine cont de lista de persoane propuse pentru a fi selecţionate de către Comitetul Consultativ drept candidaţi potenţiali şi de numărul de voturi obţinute de aceşti candidaţi, în cadrul reuniunii Comitetului Consultativ în care a avut loc selecţionarea candidaţilor.

(d) În cazul în care Consiliul Executiv ia măsurile prevăzute la literele (a) şi (b) din prezentul alineat, Secretarul General nu va mai fi obligat să se conformeze limitelor de timp impuse de alineatele (7) şi (9) ale articolului 27.

7. Cu cel mult cinci luni înainte de începutul Adunării Generale, Secretarul General va scrie tuturor Preşedinţilor Comitetelor Naţionale, Internaţionale şi ai Organizaţiilor Afiliate, pentru a-i informa cu privire la numele candidaţilor aleşi de Comitetul Consultativ şi pentru a invita Comitetele şi Organizaţiile care nu sunt reprezentate la Adunarea Generală pentru a vota prin corespondenţă.

8. Un Comitet Naţional sau Internaţional ori o Organizaţie Afiliată care doreşte să voteze prin corespondenţă va informa Secretarul General şi va avea grijă ca numele şi adresele complete ale membrilor desemnaţi să voteze în numele respectivului Comitet sau Organizaţie, să parvină Secretarului General, potrivit prevederilor articolului 19 alin. (6) lit. (a), (b) şi (c), cu cel puţin trei luni înainte de data începerii Adunării Generale.

9. Cu cel puţin două luni înainte de începutul Adunării Generale, Secretarul General va trimite fiecărui membru votant astfel desemnat un buletin de vot cuprinzând numele candidaţilor pentru alegerea responsabililor (partea A), ca şi pe cele ale candidaţilor pentru alegerea membrilor ordinari (partea B), însoţit de notele biografice indicând calificările şi experienţa candidaţilor, care erau ataşate candidaturilor.

10. Secretarul General va specifica, într-o notă care va însoţi buletinul de vot, metodologia prin care bulet5inul de vot urmează să fie completat. Această notă, buletinul de vot şi nota biografică vor fi însoţite de un plic (purtând inscripţia „Alegerea Consiliului Executiv“ şi numele Comitetului Naţional, Internaţional sau al Organizaţiei Afiliate) în care trebuie introdus buletinul de vot completat şi sigilat, după care, acesta trebuie adresat, prin poştă, Secretarului General.

11. Buletinele de vot completate trebuie să parvină Secretarului General cu cel puţin o săptămână înainte de începutul Conferinţei Generale, pentru a putea fi socotite ca valide. Plicurile adresate Secretarului General sunt deschise de acesta în prezenţa unuia sau mai multor persoane, iar plicurile sigilate sunt datate şi parafate cu data primirii lor de către Secretarul General.

12. Toate buletinele de vot astfel primite prin poştă vor fi înmânate de Secretarul General, în plicurile lor sigilate, responsabilului cu desfăşurarea alegerilor, la începutul Adunării Generale.

13. Un Comitet Naţional sau Internaţional ori o Organizaţie Afiliată poate, până în momentul deschiderii Adunării Generale, să anuleze votul său dat prin corespondenţă, dacă acel Comitet sau acea Organizaţie sunt reprezentate la Adunarea Generală. În acest caz, o declaraţie scrisă care să indice faptul că Biroul Comitetului sau Organizaţiei în cauză a decis să anuleze votul său prin corespondenţă şi să desemneze membri pentru a vota în numele său la Adunarea Generală, potrivit prevederilor articolului 19 alin. (6), trebuie să fie adresată Secretarului general, înainte de deschiderea Conferinţei. ce. La primirea acestei declaraţii, Secretarul General va remite responsabilului cu desfăşurarea alegerilor plicul sigilat conţinând buletinele de vot ale Comitetului sau Organizaţiei, care va distruge imediat buletinele de vot, în prezenţa martorilor.

14. În cadrul Adunării Generale, alegerea Consiliului Executiv este coordonată de responsabilul cu desfăşurarea alegerilor, potrivit prevederilor Regulamentului Adunării Generale, prevăzut în articolul 28 alin. (2). Numai persoanele desemnate de Comitetele Naţionale, Internaţionale şi de Organizaţiile Afiliate, potrivit prevederilor articolului 19 alin. (6) lit. (a), (b) sau (c) sau reprezentanţii lor desemnaţi, în conformitate cu prevederile articolului 19 alin. (6) lit. (d), sunt abilitaţi să voteze. Lista tuturor celor desemnaţi să voteze trebuie să fie transmisă Secretarului General printr-o declaraţie scrisă, semnată de Preşedintele Comitetului sau al Organizaţiei în cauză. În situaţia în care apare vreun conflict sau există vreo nesiguranţă, responsabilul cu desfăşurarea alegerilor va avea dreptul absolut de a decide dacă o persoană este sau nu este abilitată să voteze, iar decizia sa este fără drept de apel.

15. Responsabilul cu desfăşurarea alegerilor va deschide, mai întâi, plicurile sigilate şi va adăuga buletinele de vot primite prin corespondenţă celor de la Adunarea Generală; el va examina, apoi, toate buletinele de vot şi va constata dacă vreunul dintre ele este invalid sau a fost completat incorect.

16. Responsabilul cu desfăşurarea alegerilor va număra voturile, asistat de două persoane numite de Adunarea Generală. Persoanele trebuie să fie membri ai ICOM, dar nu trebuie să fie candidaţi pentru alegerea Consiliului şi nici membri ai Secretariatului.

17. Voturile sunt numărate după următoarea procedură:

(a) voturile obţinute de candidaţi pentru posturile de responsabili ai Consiliului, din partea A, sunt numărate primele şi, pentru fiecare post de responsabil, candidatul care a obţinut cele mai multe voturi va fi declarat ales;

(b) voturile obţinute de candidaţi pentru posturile de membri ordinari ai Consiliului, din partea B sunt numărate apoi. Cei cinci candidaţi care au obţinut cel mai mare număr de voturi sunt declaraţi aleşi.

18. În situaţia în care doi candidaţi primesc un număr egal de voturi, câştigătorul este ales prin tragere la sorţi, sub conducerea responsabilului cu desfăşurarea alegerilor.

19. Responsabilul cu desfăşurarea alegerilor anunţă rezultatul alegerilor de la Adunarea Generală, precizând:

(a) numărul buletinelor de vot valide;

(b) numărul de voturi obţinut de fiecare candidat;

(c) dacă a existat vreo egalitate a numărului de voturi, care să fi fost rezolvată prin tragere la sorţi; şi

(d) dacă anumite buletine de vot au fost declarate ca invalide şi, în acest caz, din ce motiv.

20. Secretarul General va comunica rezultatele, în cel mai scurt timp posibil, în scris, tuturor candidaţilor.

Articolul 28 – Reguli de aplicare

1. Consiliul Executiv adoptă şi poate amenda, dacă este necesar, cu avizul Comitetului Consultativ, orice reguli necesare pentru aplicarea prezentului Statut, cu excepţia celor pentru Adunarea Generală, pentru Conferinţa Generală şi pentru Comitetul Consultativ.

2. Adunarea Generală şi Comitetul Consultativ adoptă şi pot amenda, dacă este necesar, propriile lor reguli. Adunarea Generală adoptă şi poate amenda, dacă este necesar, regulamentul Conferinţei Generale.

3. Regulile trebuie să fie în conformitate cu acest Statut, fără a-i restrânge sau extinde prevederile în ceea ce priveşte:

(a) controlul care poate fi exercitat de către membri în legătură cu orice problemă precizată în acest Statut ca fiind im drept sau o răspundere a membrilor;

(b) puterile conferite Adunării Generale, Comitetului Consultativ sau Consiliului Executiv, de către prezentul Statut.

4. Orice regulă aflată în vigoare la data adoptării prezentului Statut (cu excepţia oricărei părţi care s-ar afla în contradicţie directă cu prezentul Statut) rămâne valabilă, ca şi cum ar fi fost stabilită în cadrul acestui Statut, înainte ca acesta să fie amendat. Dacă este necesar, Consiliul trebuie să elaboreze sau să amendeze orice regulă necesară funcţionării ICOM, în termen de 12 luni de la data adoptării prezentului Statut. Orice amendament propus la regulile de procedură pentru Adunarea Generală sau pentru Comitetul Consultativ trebuie să fie supuse atenţiei organului în cauză pentru adoptare sau pentru amendare, aşa după cum acela va considera potrivit.

5. Orice regulă sau amendament adus unui regulament trebuie comunicat membrilor în cel mai scurt timp posibil după adoptarea sau elaborarea sa.

6. Un Comitet Naţional sau Internaţional, o Organizaţie Afiliată sau Comitetul Consultativ pot solicita Consiliului Executiv să examineze un regulament. Această cerere trebuie adresată, în scris, Secretarului General şi trebuie expuse motivele pentru care această amendare este considerată a fi necesară. Consiliul Executiv va da curs acestei cereri cu prima ocazie posibilă şi va informa autorul cererii cu privire la rezultatele obţinute, în cel mai scurt timp posibil. În ceea ce priveşte regulamentul Adunării Generale şi pe acela al Comitetului Consultativ, orice asemenea cerere, precum şi avizul Consiliului Executiv cu privire la aceasta trebuie să fie supuse atenţiei organului în cauză, pentru a fi dezbătută şi pentru a se lua decizia care va fi considerată a fi cea mai potrivită.

Articolul 29 – Aplicarea şi amendarea Statutului

1. Prezentul Statut intră în vigoare din momentul adoptării sale de către Adunarea Generală (cu excepţia articolului 22 alin. (3) – aceasta, pentru a împiedica persoana care a fost aleasă ca Preşedinte al ICOM de către Adunarea Generală, care a adoptat prezentul Statut, să îndeplinească două mandate în acea poziţie). El poate fi amendat, dacă este necesar, de către Adunarea Generală, potrivit prevederilor stabilite prin prezentul articol.

2. Un Comitet Naţional, un Comitet Internaţional sau o Organizaţie Afiliată poate, în orice moment, să propună amendarea prezentului Statut. Propunerile de amendamente, însoţite de o expunere de motive pentru care amendamentele sunt considerate necesare trebuie să fie transmise Secretarului General, în scris, care le va supune atenţiei Consiliului Executiv, pentru comentarii, la următoarea sa reuniune.

3. Secretarul General va prezenta amendamentele propuse, expunerea de motive şi orice comentarii ce vor fi fost făcute de către membrii Consiliului Executiv, la următoarea reuniune a Comitetului Consultativ, pentru a fi luate în considerare. Dacă acesta sprijină amendamentele propuse, el va transmite avizul său Secretarului General, care îl va supune atenţiei următoarei Adunări Generale, pentru decizie.

4. În cazul în care Comitetul Consultativ nu sprijină amendamentele propuse, el va înştiinţa Secretarul General, care, la rândul său, va informa autorul amendamentelor propuse; în acest caz, propunerea este abandonată.

5. Amendamente la prezentul Statut pot fi, de asemenea, propuse de către Consiliul Executiv şi de Comitetul Consultativ. Orice amendament propus de Consiliul Executiv va fi supus atenţiei Comitetului Consultativ, pentru aviz şi comentariu.

6. Secretarul General va notifica Preşedinţii tuturor Comitetelor Naţionale, Internaţionale şi pe cei ai Organizaţiilor Afiliate cu privire la orie amendament sprijinit de Comitetul Consultativ sau propus de Consiliul Executiv, cu cel puţin 60 de zile înainte de data începerii Adunării Generale.

7. Amendamentele supuse atenţiei Adunării Generale, potrivit prevederilor de mai sus, sunt adoptate cu majoritatea a două treimi din voturi. Dacă sunt adoptate, ele intră în vigoare imediat, iar Secretarul General va informa, imediat, toate Comitetele Naţionale, Internaţionale şi Organizaţiile Afiliate.

Articolul 30 – Desfiinţarea

1. ICOM poate fi desfiinţat numai prin decizia Adunării Generale, Adunarea Generală nu poate lua o asemenea decizie decât dacă o notă scrisă, prin care să fie expuse motivele propunerii desfiinţării, a fost transmisă tuturor membrilor, cu cel puţin şase luni înainte de începutul Adunării. Orice rezoluţie pentru desfiinţarea ICOM trebuie să întrunească o majoritate de trei sferturi din totalul membrilor cu drept de vot ai ICOM, în Adunarea Generală, în conformitate cu prevederile articolului 19, alin. (6).

2. Bunurile care sunt proprietatea ICOM, în momentul desfiinţării sale, vor fi transmise, în consultare cu UNESCO, unei organizaţii având scopuri similare cu cele ale ICOM.